„Mănăstirea Bogdana - tradiţie şi înnoire, misionarism şi filantropie”

La împlinirea a 650 de ani de la trecerea la cele veşnice a domnitorului Bogdan I, Întemeietorul Moldovei, şi a 25 de ani de la redeschiderea Mănăstirii Bogdana - Rădăuţi, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, la Mănăstirea Bogdana a avut loc, pe data de 5 decembrie 2017, simpozionul „Mănăstirea Bogdana - tradiţie şi înnoire, misionarism şi filantropie”.

La acest simpozion au participat părinţi profesori, cercetători, istorici de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, Universitatea „Ovidius” din Constanţa şi Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava.

Manifestarea a debutat cu oficierea, în Biserica „Sfântul Nicolae” a Mănăstirii Bogdana din Rădăuţi, de către Înaltpreasfinţitul Părinte Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, a unei slujbe de mulţumire pentru darurile primite de la Dumnezeu. În salonul oficial al mănăstirii s-au desfăşurat apoi lucrările simpozionului, moderate de diac. lector univ. dr. Vasile M. Demciuc, directorul Departamentului de Ştiinţe Umane şi Social-Politice din cadrul Facultăţii de Istorie şi Geografie a Universităţii „Ştefan cel Mare” din Suceava.  

În cuvântul de binecuvântare rostit de Înaltpreasfinţitul Părinte Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, s-a pus accent pe rolul cărţii de istorie, în general, şi mai ales pe rolul manualului de istorie, în special, pe ceea ce înseamnă puterea imaginii şi puterea cuvântului într-un manual. Înaltpreasfinţia Sa a lansat, spre meditaţie, şi următoarea problemă: „De la strămoşii noştri au rămas aceste monumente istorice cu care pe drept cuvânt ne mândrim, dar de la noi ce va rămâne?”.

Părintele prof. univ. dr. Gheorghe Petraru, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae”, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, în comunicarea „Misiunea filantropică în mănăstiri - o permanenţă şi o continuitate” a pus accent pe trei termeni: adevăr, dreptate şi iubire, interpretând apoi cuvintele care i-au fost spuse în decursul timpului de mari duhovnici ai Bisericii strămoşeşti în ceea ce priveşte misionarismul şi misiunea filantropică a Bisericii.

„Trecutul adus în prezent ne pregăteşte viitorul”

În cuvântul său, arhim. Justin Dragomir, stareţul Mănăstirii Bogdana, a pus accent pe faptul că mănăstirea pe care o păstoreşte este una dintre cele mai vechi din ţară, că reprezintă un reper în ceea ce priveşte arhitectura bisericească din ţara noastră, că este un adevărat „Pantheon al Moldovei”, pentru că aici sunt înmormântaţi primii domnitori ai Ţării Moldovei, amintind şi faptul că Mănăstirea Bogdana, în cei 25 de ani de la redeschidere, a desfăşurat o bogată activitate filantropică: s-a înfiinţat un aşezământ pentru peste 130 de copii, peste 20 de bătrâni sunt ajutaţi zilnic, s-au deschis un cabinet medical cu aparatură de ultimă generaţie, un cabinet de analize medicale care oferă servicii gratuite pentru bătrâni, elevi, oameni necăjiţi din zonă, un cabinet de kinetoterapie, aparatură de ultimă generaţie pentru osteoporoză, un cabinet stomatologic etc. „Acest simpozion este o dovadă a respectului şi preţuirii faţă de cel ce este Întemeietorul Moldovei. Biserica strămoşească ştie să cinstească înaintaşii care au transmis prin locaşurile sfinte construite dragostea lor faţă de neam. Trecutul adus în prezent ne pregăteşte viitorul. Ne-au impresionat în mod deosebit diversitatea temelor abordate, dar şi calitatea prezentărilor şi profunzimea discuţiilor”, ne-a declarat arhim. Justin Dragomir.

La împlinirea a 90 de ani de la trecerea la cele veşnice a părintelui academician Dimitrie Dan, părintele Ştefan Brădăţan, doctorand în cadrul Facultăţii de Istorie şi Geografie - Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava, a prezentat câteva consideraţii privind faptul că prima monografie despre mănăstirea din Rădăuţi şi despre Episcopia de Rădăuţi a fost scrisă acum mai bine de o sută de ani.

Părintele prof. univ. dr. Ion Vicovan, decanul Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” - Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi, a pus accent pe momentul liturgic şi apoi pe momentul academic al acestui eveniment, un semn de preţuire pentru ceea ce a făcut Mănăstirea Bogdana în istorie: „Având în vedere faptul că s-au împlinit 650 de ani de la mutarea la cele veşnice a domnitorului Bogdan I, supranumit Întemeietorul, ctitorul Mănăstirii „Sfântul Nicolae” din Rădăuţi, cunoscută şi sub numele de Bogdana, reşedinţă a primilor mitropoliţi ai Moldovei, şi 25 de ani de la redeschiderea mănăstirii, părintele stareţ arhim. Justin Dragomir, cu binecuvântarea IPS Pimen, a organizat acest frumos simpozion, precedat de o slujbă de Te Deum. Evenimentul a marcat aceste două momente din trecutul nostru apropiat, dar şi îndepărtat, acum, când trebuie, mai mult ca oricând, să avem o foame şi o sete după Dumnezeu”.

Profesorul Bogdan Constantin Neculau, de la Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, a insistat pe câteva „Elemente de pedagogie creştină vizibile în relaţia dintre credinţă, filantropie şi vindecare”: „Sfântul Ierarh Leontie de la Rădăuţi a fost unul dintre calugării îmbunătăţiţi preţuiţi de credincioşii din împrejurimi pentru evlavia lui, pentru rugaciunile lui, care avea darul vindecării de felurite boli şi neputinţe. Pentru aceasta era socotit sfânt încă din timpul vieţii. Vechile bolniţe mănăstireşti, locurile unde medicina se împletea cu ruga (Neamţ, Agapia, Cozia, Hurezi, Negru Vodă), arată că înaintaşii noştri au fost conştienţi de faptul că aplicarea unui tratament trebuie să aibă acţiune atât asupra trupului, cât şi asupra sufletului, pentru ca vindecarea să fie completă. Ceea ce vedem astăzi aici, la Bogdana, vine să confirme faptul că, preluând exemplul trecutului, avem datorii sfinte faţă de cei ce sunt, ce au fost şi ce vor fi, atât în materie de întrajutorare şi asistenţă socială, cât şi la nivelul valorilor naţional-identitare pe care cei vechi nu le-ar fi negociat niciodată”.

Părintele prof. univ. dr. Vasile Nechita a pus un accent aparte pe ceea ce înseamnă „Misionarismul marilor părinţi ai Bisericii noastre strămoşeşti”, un studiu de caz fiind cazul părintelui Arsenie Boca. În continuare a prezentat recentele numere ale prestigioasei publicaţii „Teologia Pontica”, publicaţie în care sunt câteva studii deosebit de importante despre misiunea filantropică şi despre misionarism în epoca contemporană, făcând apoi referire şi la cartea „Slujirea misionară şi filantropică a Bisericii străbune oglindită în literatura română”, lucrare scrisă de stavrofora Maria Mălăescu, stareţa Mănăstirii Buciumeni Fălticeni, unde de mulţi ani funcţionează un aşezământ pentru bătrâni.

Părintele prof. dr. Aurel Florin Ţuscanu din Arhiepiscopia Romanului şi Bacăului a prezentat o comunicare deosebit de interesantă, însoţită de imagini privind problema monahismului în preocupările fostului mitropolit al Bucovinei, Visarion Puiu.

Lucrările simpozionului s-au încheiat cu prezentarea unui documentar ce a pus în evidenţă principalele momente din viaţa Mănăstirii Bogdana în anii de la redeschiderea mănăstirii, vizitele Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române la Mănăstirea Bogdana, la Aşezământul pentru copii „Sfântul Ierarh Leontie” de la Rădăuţi şi la Mănăstirea „Intrarea Maicii Domnului în biserică” din Rădăuţi. (Diac. lector univ. dr. Vasile M. Demciuc, Tudorel Rusu)

Ultimele din categorie