Era imediat după revoluţie; aveam trei copii mici şi o duceam greu din punct de vedere financiar. Într-o zi, după ce m-am închinat la Sfânta Parascheva, m-am gândit că ar fi bine să las şi eu un bănuţ pentru ajutor (pe atunci se puneau pomelnice şi bani chiar în racla sfintei). După ce am scos banul din buzunar, mă gândeam: „Să-l las pentru pâine sau să-l pun la Sfânta?”. În cele din urmă, i l-am dăruit Sfintei, zicând în gândul meu că o să mă ajute să-mi cumpăr pâine la copii. Când ies din Catedrală şi bag mâna în buzunar, m-am blocat: bănuţul era la loc.

Viorica C., Iaşi

(Binefacerile Sfintei Cuvioase Parascheva, vol. 3, Editura Doxologia, pp. 56-57)