Ne-a povestit nouă Chiriac despre Ştefan, stareţul lui, că atunci când locuia în Malohas – locul este o vale greu accesibilă, aproape neumblată, în care am fost şi eu oarecând, căci este la o depărtare de Sfântul Munte de vreo 40 de mile bune – a semănat bătrânul câteva verdeţuri pentru hrană. Căci nu mânca nimic altceva. Şi au venit iepurii şi au mâncat şi le-au stricat.

Într-o zi, pe când şedea întristat bătrânul, iată vede un leopard şi îl cheamă pe el. Şi venind fiara şi aşezându-se la picioarele lui, zice către el bătrânul: „Arată dragoste şi nu pleca din locurile acestea, ci păzeşte mica grădină şi vei prinde iepurii şi îi vei mânca”. Şi a rămas cu el leopardul destui ani, păzind micile legume, până ce a plecat bătrânul şi s-a dus cu bucurie la Domnul.

(Sfântul Anastasie Sinaitul, Povestiri duhovniceşti, traducere din limba greacă veche de Laura Enache, Editura Doxologia, 2016, p. 69)