Bucurie şi binecuvântare la resfinţirea Bisericii „Sfântul Spiridon“ din Bârlad
Preasfinţitul Corneliu, Episcopul Huşilor, alături de un sobor de preoţi şi diaconi, a resfinţit ieri Biserica „Sfântul Ierarh Spiridon“ din Bârlad. De asemenea, Preasfinţia Sa a binecuvântat lucrările Capelei „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel“, aflată în incinta parohiei „Sfântul Spiridon“ din Bârlad. Cu acest prilej, a fost adusă de la Catedrala episcopală din Huşi racla în care se află un fragment din moaştele Sfintei Chiriachi şi icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului de la Mănăstirea Bujoreni.
Preoţii şi credincioşii din oraşul Bârlad au avut ieri bucuria de a participa la resfinţirea Bisericii „Sfântul Spiridon“ şi la sfinţirea capelei ocrotită de Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, oficiate de Preasfinţitul Corneliu. Evenimentul a fost încununat de frumuseţea unei zile de toamnă târzie, dar şi de prezenţa unui număr mare de oameni care au înălţat rugăciuni alături de soborul slujitorilor. „Cei peste 2.000 de bârlădeni prezenţi la acest eveniment istoric au trăit momente de adevărată bucurie şi binecuvântare“, a mărturisit pr. Vaile Lăiu, protopop al Protopopiatului Bârlad. Slujba sfinţirii a fost urmată de săvârşirea Sfintei Liturghii de către Preasfinţitul Corneliu. Din soborul de preoţi au făcut parte părinţi consilieri de la Centrul eparhial Huşi, dar şi părinţi stareţi de la mănăstirile din judeţul Vaslui. Credincioşii au avut prilejul de a intra prin sfântul altar pentru a se închina sfintei mese, dar şi să cinstească două odoare de mare preţ, aduse la Bârlad cu binecuvântarea Preasfinţitului Corneliu: racla cu moaştele Sfintei Chiriachi şi icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului de la Mănăstirea Bujoreni, din judeţul Vaslui. Răspunsurile liturgice au fost oferite de Corul „Dimitrie Cantemir“, format din studenţi de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae“ din Iaşi şi de la Universitatea de Arte „George Enescu“ din Iaşi.
„Dumnezeu este Cel care priveşte spre semenii noştri prin noi înşine“
După citirea Sfintei Evanghelii, Preasfinţia Sa a adresat un ziditor cuvânt de învăţătură în care a arătat că „fiecare membru al Bisericii are datoria şi misiunea de a cunoaşte cine este aproapele său“. „Din pilda citită astăzi (n.r. ieri) ni se descoperă că Dumnezeu cere de la noi să fim milostivi asemeni samarineanului. Dumnezeu este izvorul milei, şi din mila Lui trăim toţi, şi buni şi răi, «căci El face să răsară soarele şi peste buni şi răi, şi El trimite ploaie peste cei drepţi şi peste cei păcătoşi». În pilda care s-a citit astăzi (n.r. ieri) ni se descoperă măsura iubirii («ca pe tine însuţi»). Dumnezeu este Cel care priveşte spre semenii noştri prin noi înşine. Suferinţa semenului este suferinţa lui Dumnezeu. Samarineanul nu l-a întrebat pe cel căzut ce religie sau ce demnitate are, ci i-a fost milă de el, făcându-şi datoria faţă de aproapele, cerută şi dorită de Dumnezeu. Azi, mai mult ca oricând, este nevoie de samarineni milostivi, dat fiind faptul că mulţi sunt căzuţi între tâlharii zilelor ce le trăim. Casa de oaspeţi este Biserica, care ne aşteaptă pe toţi, leacurile sunt Sfintele Taine, iar cei doi bani reprezintă legea nouă adusă de Hristos şi la care suntem chemaţi toţi să o împlinim“, a explicat PS Corneliu. La finalul slujbei, părintele Dănuţ Doltu Duca a prezentat un scurt istoric al Bisericii „Sfântul Spiridon“ din Bârlad, îndreptându-şi gândul de recunoştinţă faţă de toţi cei care au sprijinit lucrările de reconsolidare. Părintele Sandu Ciobanu, de la Biserica „Sfântul Spiridon“ din Bârlad, a dat citire mesajului Excelenţei Sale Mihail-Dimitri Sturdza, ca urmaş al ctitorilor acestui sfânt lăcaş, dar păstrător şi trăitor al tradiţiei sfinte de a nu uita ctitoriile înaintaşilor săi.
Ctitorie a familiei Sturdza
Biserica „Sfântul Spiridon“ din Bârlad a fost ctitorită de familia Sturzeştilor între anii 1821-1825 pe locul unei foste biserici de lemn construită în 1803. Se impune prin frumuseţea arhitecturală dată de ctitorii ei şi păstrată de cei ce au primit-o ca moştenire. De la momentul zidirii ei şi până în prezent, datorită timpului şi anumitor evenimente istorice, sfântul lăcaş a suferit mai multe intervenţii şi lucrări de întreţinere, reparaţie şi refacere capitală. „În anul 1914, un foc mistuie interiorul bisericii, stranele, catapeteasma şi o parte din odoarele bisericii, reparaţia fiind facută cu ajutorul enoriaşilor, preot paroh fiind renumitul Toma Chiricuţă. În anul 1943, pictura interioară a fost spălată şi refăcută parţial, preot paroh fiind Nacu Vasile. Pictura restaurată a fost realizată în anul 1922, de către pictorul C. I. Ştefănescu. Cele mai ample lucrări de refacere a acestui sfânt lăcaş au început în anul 1988. Acestea au constat în consolidarea şi refacerea zidurilor de la nivelul ferestrelor, adăugându-se turla pe abside, biserica având planul treflat, stilul arhitectonic din secolul al XVIII-lea. A fost pictată din nou în tehnica frescă şi i s-a adăugat un veşmântar. S-au refăcut stranele, pardoseala din marmură, clopotniţa veche fiind modificată. Apoi s-a construit o capelă mortuară şi s-a refăcut din temelie casa parohială, construindu-se o casă praznicală“, a amintit pr. protopop Vasile Lăiu. Toate aceste realizări au fost posibile datorită dragostei şi dărniciei enoriaşilor parohiei „Sfântul Spiridon“ din Bârlad. Un aport deosebit l-a avut pr. Ioan Chirvasă, care a ieşit la pensie în anul 2009. „Părintele Ioan Chirvasă a fost ajutat de pr. Sorin Chirvasă şi de pr. Sandu Ciobanu. Din anul 2011, postul vacant lăsat de părintele Ioan Chirvasă a fost ocupat de pr. Dănuţ Doltu Duca, care a continuat şi finalizat, alături de ceilalţi slujitori, lucrările de refacere şi înfrumuseţare a acestui sfânt lăcaş, încununat prin sfinţirea celor două altare“, a adăugat pr. protopop Vasile Lăiu.