Biserica „Sfinții Apostoli Petru și Pavel“ (Huși, județul Vaslui; Str. Mihail Kogălniceanu nr. 19)   Biserica „Sfinții Apostoli Petru și Pavel“ din Huși este un lăcaș de cult ortodox situat în municipiul Huși (județul Vaslui). Această biserică a fost construită de domnitorul Ștefan cel Mare (1457-1504) în anul 1495, fiind refăcută din temelie de către episcopul Inochentie al Hușilor în perioada 1753-1756. Între anii 1598-1949 a îndeplinit rolul de catedrală episcopală a Hușilor, iar după reînființarea Episcopiei Hușilor în 1996 și-a reluat acest rol. Ea se află localizată pe Str. Mihail Kogălniceanu nr. 19. Ansamblul Episcopiei Hușilor a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Vaslui din anul 2004. Fondat pe la mijlocul secolului al XV-lea ca o așezare modestă, Hușiul ajunge să fie târg la sfârșitul secolului al XV-lea. Voievodul Ștefan cel Mare este cel care îi acordă statutul de târg, îi delimitează hotarele și construiește aici o curte domnească, în curtea căreia va ridica în 1495 o biserică cu hramul Sfinților Apostoli Petru și Pavel. Biserica nu a fost înzestrată cu moșii și sate, ctitorul dorind ca ea să fie biserică a reședinței domnești și nu mănăstire sau biserică parohială. Mai bine de un secol, târgul Huși a fost proprietate domnească. În anul 1598, domnitorul Ieremia Movilă (1595-1606) a întemeiat Episcopia Hușilor, care urma să-și exercite jurisdicția asupra ținutului Fălciului (din dreapta și stânga Prutului), ținutului Lăpușnei (partea ce rămăsese după luarea Tighinei cu cele 12 sate sub stăpânirea turcescă), ținutul Orheiului și al Sorocăi. Biserica „Sfinții Apostoli Petru și Pavel“ din Huși a devenit catedrală episcopală, iar domnitorul a înzestrat-o cu mai multe sate. În următorul secol și jumătate, biserica a fost deteriorată de o succesiune de evenimente nefaste. Cutremurul din 1692 a dus la prăbușirea ambelor turle și la crăparea lăcașului de jur împrejur. Deși episcopul Sava (1709-1714) a făcut mari eforturi să o restaureze, turcii au prădat-o și incendiat-o după bătălia de la Stănilești (1711) în așa del încât nu au mai rămas decât zidurile goale. Din hrisovul din 28 decembrie 1714 aflăm că domnitorul Nicolae Mavrocordat (1711-1715) a reușit să repare și să acopere biserica, construind ziduri de incintă și chilii în curte. Nici aceste lucrări nu au durat mult, deoarece în 1740 tătarii au prădat crunt biserica, jefuind-o de odoare. Monument valoros la origine, dar reconstruit în sec. XVIII-XIX, mai păstrează astăzi doar urmele temeliilor si pisania din vremea marelui voievod. Între anii 1949-1996, episcopia a fost închisă, catedrala functionând ca simplă biserică de parohie, ca schit, iar apoi ca mănăstire. Cu prilejul redeschiderii episcopiei din anul 1996, biserica a fost reparată si readusă la strălucirea de odinioară, prin strădania vrednicului de pomenire Preasfințitul Ioachim, Episcop al Hușilor.