Biserică

Protosinghelul Nicodim Măndiţă avea darul de a chema oamenii la credință

A scris şi a tipărit sute de broşuri cu conţinut moral profund ortodox, împodobite cu imagini pe înţelesul credincioşilor, pe care apoi le împărţea gratuit. Opera sa literar-duhovnicească însumează peste 40 de volume a peste 400 pagini fiecare, plus alte peste zece mii de pagini în manuscris.

Spitalul „Sfântul Dimitrie” din Târgu Neamț, 169 de ani de istorie

După terminarea slujbei au urmat cuvântările. Domnitorul Moldovei a spus printre altele: iată, dragii mei, școala și sfânta biserică, izvoarele mângâierii și ale fericirii sufletești; folosiți-vă de ele și vă luminați”. A vorbit apoi Mitropolitul Sofronie, subliniind importanța filantropiei creștine în dobândirea mântuirii. Starețul Neonil a mulțumit tuturor notabilităților prezente, și a arătat dragostea și jertfa soborului Mănăstirilor Neamț și Secu, arătată în ctitorirea celor trei edificii „spre sănătatea sufletească, trupească și spre luminarea poporului.”

Hristos este Capul Bisericii

Hristos Domnul, Mântuitorul nostru, a zidit pe pământ Sfânta Biserică și binevoiește să rămână în ea în calitate de Cap, Dătător de viață și Ocârmuitor. Aici este Hristos, în Biserica noastră Ortodoxă, și nu este în nicio alta: nici să nu-L cauți, că nu ai să-L găsești.

Cuviosul Zosima Ieroschimonahul, întemeietorul Mănăstirii Secu

Cuviosul Zosima şi-a vândut toate averile sale ce le avea şi a întemeiat pe valea Secului primul schit numit „Schitul lui Zosima”, cu hramul „Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul”. În acest schit a primit îngerescul chip al schimniciei şi fericitul ctitor Zosin, primind numele de Zosima. Mai târziu, hirotonindu-se, a ajuns cel dintâi egumen al acestei smerite sihăstrii.

Care este principalul rol al Bisericii?

Principalul rost al Bisericii nu este lucrarea de asistență socială – care nu este totuși lăsată deoparte –, ci mântuirea credincioșilor, „pentru care a murit Hristos” (Romani 14, 15), prin participarea lor la Sfintele Taine.

„Caută fără încetare semnele patimilor, și atunci vei înțelege că multe sunt întru tine”

Cercetarea sinelui este absolut necesară, întrucât viaţa duhovnicească e o neîncetată călătorie, iar vindecarea, de asemenea. Cunoaşterea păcatelor, dimpreună cu realizarea faptului că sufletul e bolnav, reprezintă prima treaptă a pocăinţei, iar concretizarea acesteia este mărturisirea greşelilor prin Sfânta Taină a Spovedaniei.

Biserica Sfintei Parascheva de pe Medean

Deşi am fi îndreptăţiţi să credem că centrul Iaşului este acelaşi, încă din vremea străbunicilor noştri, mărturiile istorice ne dezvăluie altceva. Actualul pietonal Ştefan cel Mare a fost, pentru început, o uliţă „din dos”, rămânând aşa până la Vasile Lupu. Centrul era curtea domnească, având ca punct de reper Biserica Sfântul Nicolae, iar strada principală era orientată spre actuala Hală Centrală.

Cu ce îi putem ajuta pe cei care au adormit?

Cei de pe pământ nu știu unde este, în rai, în iad, și se roagă pentru el. El n-are nevoie de rugăciunile lor, dar, prin rugăciunile lor, el progresează mai aproape de lumina Preasfintei Treimi.
10 fotografii

(Foto) Pe urmele Sfintei Maria Egipteanca, la Paraclisul „Sfântul Apostol Iacob” din Ierusalim

Foto: Ioana Zlotea
Paraclisul cu hramul Sfântului Apostol Iacob, ruda Domnului, se află în Sfânta Cetate a Ierusalimului, în partea stângă a curţii Bazilicii Sfântului Mormânt. Aici este aşezată spre închinare o icoană a Maicii Domnului, care, după tradiţie, se afla în Biserica Învierii de la Ierusalim şi pe care Cuvioasa Maria Egipteanca a aşezat-o martoră în faţa lui Hristos, când a mers să se închine la Lemnul Sfintei Cruci, pentru că, din cauza păcatelor ei, o putere nevăzută o oprea să intre în Biserică.

Iubirea la vârsta adolescenței ‒ minunată, atunci când e decentă

Problema iubirii este o problemă care are nişte limite pe care singur ţi le stabileşti şi trebuie neapărat să nu te afecteze, ci dimpotrivă, să te stimuleze. Depinde şi unde îl cunoşti pe celălalt. Depinde de decenţa cu care tratezi lucrurile.

Pagini