Biserică

Omul care dorește să cunoască adevărul trebuie să se facă una cu Hristos

Omul care dorește să cunoască adevărul trebuie să se facă una cu Dumnezeu-omul Hristos, să devină un singur trup cu El și să ajungă membru al Trupului Său divino-uman, Biserica (Efeseni 5, 30; 3, 6).

„Când mergem la biserică, să facem precum ariciul” – Sfântul Ierarh Antim Ivireanul

„Când ieşim de la biserică, să nu ieşim deşerţi; ci să facem cum face ariciul. Că, după ce merge la vie, întâi se satură el de struguri, apoi scutură viţa de cad boabele jos şi se rostogoleşte pe dânsele, de se înfig în ghimpii lui şi duce şi puilor. Aşa să ducem şi noi, fiecare, pe la casele noastre, copiilor şi celor ce n-au mers la biserică, din cuvintele ce am auzit din Sfânta Evanghelie!”.

Educația religioasă a copiilor nu este eficientă fără prezența lor în biserică

Cât de adesea, văzând insuficiența educației religioase, noi revizuim programele și le prelucrăm, dăm vina pe manuale și pe profesori și uităm de importanța Bisericii și de influența pozitivă a slujbelor! Problema este mai complexă. Sarcina educației religioase va fi rezolvată atunci când ne vom învăța copiii să iubească Biserica.

Schitul Sihastru din Tecuci, construit de un hatman vindecat de Cuviosul Sebastian Sihastrul

Prin anul 1740, s-a întâmplat o luptă grea în aceste păduri, între moldoveni şi tătari, şi mulţi din ambele tabere au căzut. Atunci şi hatmanul Sandu Şendrea a fost greu rănit la picior. Retrăgându-se oastea, hatmanul a fost găsit de sihastru în pădure, chinuit de durere, şi l-a dus la chilia lui să-l îngrijească. Deci, i-a zis cu lacrimi hatmanul: „Sfinte părinte, de mă vei tămădui de această rană şi voi scăpa cu viaţă, voi înălţa o biserică în acest loc şi voi face aici mănăstire de călugări, spre lauda lui Dumnezeu”.

Povestire a Bătrânului Visarion despre arătarea întru slavă a Cinstitului Înaintemergător

„Fiul meu Visarion, cum spui că nu sunt aici? Dacă eu nu sunt aici, atunci cine te păzeşte de atâţia ani de tâlhari şi de atâtea alte rele în această pustietate?”

Cred, deci exist!

Credinţa nu este un dat, este un dar, este o alegere. Aleg să trăiesc precum cred şi în cine cred. De altfel, nici nu-i posibilă viaţa fără credinţă. Cine nu crede măcar în existenţa sa, nu poate trăi. Iar cine crede în existenţa sa are o formă de credinţă în Ziditorul vieţii sale. Însă, poate alege să nu creadă în El.

De ce fățărnicia ne depărtează de la drumul ce duce la mântuire?

Cu certitudine, Dumnezeu îi primește pe toți cei care se pocăiesc, îi iartă și îi arată chiar și Sfinți, dar cărturarii și fariseii rămân neiertați, pentru că niciodată nu se pocăiesc și nu cer iertare.

Martiriul – cea mai înaltă formă a Sfintei Liturghii

Pe mormintele martirilor, primii creştini săvârşeau Sfânta Liturghie, semn clar că scopul Liturghiei este acela de a pregăti, de a întreţine şi de a preface viaţa prin martiriu. De altfel, orice sfântă masă a altarului pe care se aduce jertfa de pâine şi vin în Biserica ortodoxă este mormântul gol al Mântuitorului plin de slava Învierii, mormânt de martir desăvârşit, străjuit de crucea martirică. Ca să nu mai spunem că, cei care au mers la martiriu, dar au scăpat nu mai aveau nevoie de hirotonie pentru preoție.

Scopul și rostul ierurgiilor

Între om şi natură a existat de la început o solidaritate nu numai de structură, făptura fizică a omului fiind alcătuită din aceleaşi elemente primordiale ca şi natura, ci şi o comunitate de destin, în ordinea religioasă. După învăţătura Bisericii, păcatul omului a făcut întreaga natură să sufere împreună cu el. Urmările dezastruoase ale păcatului originar asupra firii zidite au făcut-o să aştepte şi să dorească şi ea izbăvirea din stricăciune, ca şi omul.

Monahia Eufrosina Lazu – stareţă timp de aproape jumătate de secol, la Mănăstirea Văratec

Stareța Eufrosina a povăţuit această obşte cu multă pricepere şi dăruire timp de 44 de ani. Adunând în jurul ei peste 500 de maici şi surori, stareţa Eufrosina s-a îngrijit atât de nevoile lor cele sufleteşti, cât şi de cele pământeşti. Pentru luminarea fetelor din mănăstire, ca şi a celor din satele învecinate, stareţa Eufrosina a fondat în anul 1860 prima şcoală primară din Văratec.

Pagini