Săptămâna ce a trecut am avut bucuria de a întâlni mai mulți copii excepționali din Arhiepiscopia Iașilor. Elevi de gimnaziu, de liceu, studenți, masteranzi și doctoranzi, fiecare cu povestea, preocupările și visurile lui. Majoritatea cu rezultate deosebite la învățătură, aproape toți implicați în proiecte, concursuri și activități care presupun multă muncă și perseverență. Întâlnirea cu ei a fost, pentru mine, o infuzie de speranță.

Dincolo de rezultatele școlare și olimpice, de starea de entuziasm și determinare, mi-a atras atenția un lucru care revenea aproape de fiecare dată în dialogurile cu ei. Timpul.

Într-un fel sau altul, cei mai mulți ne-au spus celor care, cu binecuvântarea Părintelui Mitropolit Teofan, am fost în comisia pentru acordarea burselor Sfintei Parascheva, același lucru: au înțeles că timpul este valoros și nu trebuie risipit. Pentru că, atunci când îți dorești cu adevărat să faci ceva relevant pentru viața ta, începi să realizezi că timpul este limitat și că fiecare „da” spus unui lucru înseamnă, inevitabil, un „nu” spus altui lucru care poate fi idealul tău. Un licean care știe deja la ce facultate vrea să ajungă se raportează altfel la o după-amiază liberă. Un copil care se pregătește pentru un concurs înțelege altfel orele petrecute fără scop pe telefon. Un tânăr care are un proiect în care crede începe să descopere că nu toate lucrurile care vor să-i fure atenția și să-i consume timpul merită. Aici este și una dintre explicațiile reușitei lor. Nu au mai mult timp decât noi. Aceleași 24 de ore le avem cu toții. Diferența este că ei au înțeles, poate mai repede decât alții, ce vor să facă cu ele. Pe acești tineri îi felicit și doresc, totodată, să le mulțumesc. Folosirea responsabilă a timpului este una dintre lecțiile frumoase pe care le putem primi de la ei și cei mari, și cei care sunt încă în școală. Înainte de a învăța tehnicile sofisticate de gestionare a timpului, este bine să avem un răspuns la o întrebare simplă: în ce merită să investesc zilele și anii pe care Dumnezeu mi i-a dăruit? Tinerii pe care i-am întâlnit săptămâna trecută și-au răspuns cu seriozitate la aceasta. Timpul nu se organizează cu adevărat în jurul unui ceas, ci în jurul unui scop, al unui ideal.

- Părinte, când ai un scop, timpul capătă valoare. Nu-mi permit să pierd timpul.

- Și cum faci ca să ai vreme și pentru școală, și pentru toate concursurile la care participi?

- Din momentul în care știu încotro merg, mi-e foarte clar la ce trebuie să spun „nu” și la ce trebuie să spun „da”.

Majoritatea dintre ei ne-au spus că au foarte puțin timp pentru filme sau pentru a petrece fără rost pe telefon. Programul de pregătire și de odihnă este bine chibzuit. Și totuși, aproape toți sunt implicați în activități de voluntariat, găsesc vreme să citească, să facă sport și, foarte important, să fie împreună cu familia și prietenii lor. Aceasta mi se pare una dintre lecțiile frumoase pe care le putem primi de la ei. A-ți folosi bine timpul nu înseamnă să alergi permanent, ci să știi ce contează pentru tine și să nu lași lucrurile mărunte să consume timpul lucrurilor importante.

Fiecare zi are 24 de ore care se scurg liniștit și indiferent. Timpul nu poate fi păstrat pentru mai târziu. El poate doar să fie dăruit oamenilor pe care îi iubim, studiului, rugăciunii, unei cauze în care credem sau, pur și simplu risipit. Copiii și tinerii pe care i-am întâlnit săptămâna trecută ne-au amintit faptul că nu este suficient să ne întrebăm cum să ne organizăm mai bine timpul. Mai întâi, este nevoie să aflăm pentru ce merită să ni-l organizăm.

Felicitări tuturor tinerilor care fac efortul de a se pregăti frumos pentru viață și, de asemenea, felicitări și părinților lor!