- Nu sunt pentru pedeapsa cu moartea, pentru ca este o conjunctură care de fapt trebuie retractată. Nu s-a prea înțeles asta. Nu este bine a cere moartea cuiva. Nu să cerem moartea pentru răul pe care ți-l face ție, ci să cerem moartea pentru un drept al întregii societăți. Pentru că sunt răufăcători în stil mare, care ucid, care omoară, care dau foc, care fură, care pângăresc, violează. Ei, m-am referit la aceștia care-s un mare rău social. Aceasta ține în primul rând de cei care ne conduc. Căci nu degeaba poartă sabia. Că lor nu li se cere să faca rugăciuni adânci. Li se cere să facă dreptate. Dar creștineste nu trebuiesc omorâți, ci să fie ajutați să se pocăiască, ca să nu-ți piardă sufletul.

Asistăm la niște lucruri triste în Romania, mai ales acum după comunism, când e o nuanță de li­bertate. Dar și acum se organizează hoții la drumul mare, ori te omoară în stradă.

Să te răzbuni tu personal, este o foarte mare greșeală, pentru că atunci rămâi dator tu. Dar, dacă nu te răzbuni, rămâne Dumnezeu dator la tine. Pentru că la El este toată răzbunarea, la El este tot. Dar ai voie să te aperi. Ai voie să te aperi de rău­facători, căci spune Mântuitorul: „Dacă știi că vine furul, nu-l lăsa să-ți spargă casa!” Și sigur, înseamnă că te vei lupta cu el. Nu sta numai cu mâinile întinse, să nu-i faci loc, că el dă peste tine. Sigur că și tu trebuie să te aperi, și din toată treaba aceea el poate ieși rănit.

Deci, este voie să te aperi cu orice chip. Dar răzbunarea nu este creștinească și nu te rezolvă. Din contră, după ce te-ai răzbunat, rămâi mai departe dator la Dumnezeu, foarte mult. Dar așa, rămâne Dumnezeu dator la tine, ca să o spun în forma asta nouă de a prezenta lucrurile. (Părintele Arsenie Papacioc)

(Ne vorbește Părintele Arsenie, ed. a 2-a, vol. 2, Editura Mănăstirea Sihăstria, 2010, pp. 19-20)