Cugetul celui iubitor de desfătări, precum talgerele unui cântar prost cumpănit, ba se ridică, ba se coboară - ba pare că se ruşinează şi plânge pentru păcate, ba slăbeşte iarăşi, alergând după desfătări.

Când suferi de la oameni vreo necinste oarecare, adu-ţi aminte de slava gătită celor ce rabdă totul cu recunoştinţă, şi nu vei fi tulburat şi zdrobit de necinstea ce ai suferit-o.

Aşa cum pentru cei ce suferă de stomac şi nu mistuie bine hrana sunt de folos fierturi amare, pentru cei cu nărav rău sunt de folos pătimirile: fiindcă acestea, doftoricindu-i prin pocăinţă, îi pleacă spre obiceiurile cele bune.

Dacă nu vrei să pătimeşti, nu dori să faci răul, căci lucrul dintâi urmează totdeauna celui de-al doilea. Ce va semăna cineva, aceea va şi secera.

(Patericul Lavrei Sfântului Sava, Editura Egumenița, 2010, pp. 76-77)