pătimire

Sfânta Paraschevi, întărită în credinţă de îngerul Domnului

Chinurile au continuat, dar sfânta a rămas nevătămată. În cele din urmă, împăratul Antonin a crezut şi s-a botezat creştin, sfânta mai înainte vindecându-l de orbire.

Hristos a simţit orice fel de suferinţă pe care noi am putea s-o avem ca oameni

Toate necazurile mari şi mici, ale sufletului şi trupului, venite peste toţi oamenii în cursul vieţii lor, până la o uşoară durere de cap, toate I-au fost cunoscute deplin.

„Că o pâine, un trup suntem cei mulţi; căci toţi ne împărtăşim dintr-o pâine”

Euharistia este factorul coagulant al Bisericii; trupul şi sângele lui Hristos unesc în taină toate sufletele creştine care devin părtaşe la viaţa veşnică.

Avem nevoie de rugăciune și discernământ pentru a nu răni și a nu fi răniți în relațiile cu oamenii

Cu mădularele lui Hristos ‒ creştinii, trebuie să ne purtăm în chip foarte prevăzător şi înţelept; trebuie să împreună-pătimim cu ei în bolile lor şi să le tăiem doar pe acelea care, nedând nici o nădejde de însănătoşire, nu fac decât să îi molipsească pe ceilalți.

Cripta martirică de la Niculiţel ‒ cel mai vechi şi mai bine păstrat „martirion” creştin din Peninsula Balcanică

Cripta martirică de la Niculiţel, construită din cărămidă, este împărţită în două mici încăperi supraetajate. În încăperea de sus s-au găsit patru moaşte întregi de martiri, aşezate într-o raclă comună, de lemn, după tradiţia ortodoxă cunoscută, cu mâinile pe piept şi cu capul spre apus. Toţi martirii aveau capetele tăiate, din care trei erau aşezate la locul lor, iar al patrulea se afla pe pieptul martirului. Pe peretele din stânga intrării se află săpată în mortar următoarea inscripţie în limba greacă: „Martirii lui Hristos”, iar pe peretele din dreapta scrie: „Zoticos, Attalos, Kamasis, Filippos”, având deasupra crucea monogramată (Hr).

Descoperirea moaştelor întregi ale Sfinţilor Mucenici de la Niculiţel – o minune a lui Dumnezeu

Jertfa Sfinţilor Mucenici Zotic, Atal, Camasie şi Filip, împreună cu a celorlalţi 31 de mucenici de la Isaccea (Niculiţel), este una dintre cele mai mari jertfe martirice pentru Hristos din ţara noastră. Numai jertfa marelui domn şi martir Constantin Brâncoveanu, cu a celor patru fii ai săi, poate fi pe măsura sfinţilor mucenici de la Niculiţel.

Între singurătatea slăbănogului și setea samarinencei

Singurătatea nu înseamnă doar lipsa companiei, ci sentimentul părăsirii în viaţă de toţi şi de toate. A fi singur înseamnă a vedea în cel de lângă tine o lume aparte, zăvorâtă în ea însăși. Singur în viaţă – ce cumplit nonsens.

Ne aflăm în fața lui Iov ca o muscă în fața unui elefant... aceasta este diferența dintre noi

Iov a răbdat atâtea și atâtea mucenicii și la noi vine o durere cât se poate de mică, ba este de la vreun dinte, ba de la vreun alt mădular al trupului sau vreo întristare din peripețiile familiale, sau orice altceva și ne vedem pe noi înșine, dintre care cel dintâi sunt eu, că îngenunchem, că deznădăjduim, că ne pierdem nădejdea și că spunem: Gata, acum m-am pierdut.

Cine împarte ștergarul cu Hristos, acela ia cunună!

Voi, fraţi, goniţi mândria, visările şi somnul! Luaţi cu drag ştergarul alăturea de Domnul! Şi nu uitaţi: pe cale, orice lucrare-i bună; dar cine ia ştergarul, acela ia cunună!

Să înțelegem de ce ne-a fost trimis Mântuitorul

În Săptămâna Mare s-au săvârşit nişte lucruri cât se poate de mari: patimile şi moartea Dumnezeu-Omului pentru neamul omenesc. 

Pagini