răbdare

„Poartă-l pe fratele, chiar dacă era păcătos, cum şi Dumnezeu poartă păcatele lumii”

Înştiinţându-se despre aceasta, cuviosul părintele nostru stareţ a venit la faţa locului şi, intrând în mormânt, zice bătrânului mort, cu numele Ioan: „Avvă Ioane, în viaţa ta ai fost blând şi îndelung răbdător”. 

Cum să ne mântuim? Prin răbdare și cu rugăciune

Eu mult m-am nevoit și am obosit în această luptă, și abia la vârsta de 65 de ani am încetat să mai am orice fel de gânduri și de împotriviri satanicești. Acum sunt cu desăvârșire liber, mort față de cugetul cel trupesc și curat pe dinăuntru. Nădăjduiesc că mă voi mântui, deoarece m-am curățit și-L văd pe Dumnezeu cu ochii sufletului meu.

Grija vieții ne-a scos afară din Rai

Ne-am amăgit cu grijile cele trecătoare și cu lăcomia de a aduna mult, de a mânca mult, de a trăi după trup și nu mai avem răbdare la rugăciune, pentru că ni s-au stins duhul și căldura inimii și suntem foarte risipiți și împrăștiați cu mintea la cele pământești.

Șofer... duhovnicesc

Și un singur scop să ai: Să găsești parcare-n Rai!

Dumnezeu are răbdare cu fiecare dintre noi

Dumnezeu știe că omul nu-i totdeauna numai păcătos, după cum nu-i totdeauna nici sfânt, și de aceea e îndelung răbdător și bun cu toți.

Ce ne învață Sfânta Ana, mama Preasfintei Fecioare Maria?

Dacă ținem cont de faptul că Sfânta Ana s-a căsătorit la 15-16 ani și că a născut-o pe Prunca Maria la aproximativ 60 de ani, înțelegem că rugăciunea sa către Dumnezeu de a avea un copil nu s-a întrerupt vreme de aproximativ 45 de ani. Vă dați seama câtă răbdare și câtă statornicie? Iar Dumnezeu, văzând credința ei, răbdarea și statornicia sa, a dăruit Sfintei Ana mai mult decât a cerut ea.

Răbdarea, cheia armoniei în viața de familie

Majoritatea neînțelegerilor care apar în familie își au rădăcina în lucruri mărunte, neînsemnate. Privind însă în urmă, chiar și acele fapte sau lucruri care au dus la un divorț, au fost de fapt lucruri mici. Pentru a avea armonie și liniște în familie sau în comunitate avem nevoie să fim conștienți în permanență de faptul că toți suntem păcătoși. Trebuie să dobândim virtutea răbdării, și să nu lăsăm eșecurile sau căderile altora să ne influențeze în mod negativ.

Smerenia preface jignirile în cununi pentru viața veșnică

Vrei să fii următor al prietenilor lui Dumnezeu? Sau al celor plini de duhul vicleniei? Când simţi ispita să înjuri, gândeşte-te că eşti încercat. Astfel, vei merge de partea lui Dumnezeu, arătând îndelungă răbdare, sau vei alerga spre diavol, arătând mânie? Nu pierde ocazia să alegi partea cea bună. Pentru că ori îl vei folosi şi pe vrăjmaşul tău cu pilda blândeţii tale, ori vă veţi păgubi amândoi prin egoismul tău.

Iubirea de Dumnezeu și de oameni – desăvârșit model de luptă în viața creștinului

Oamenilor ne revine sarcina nu numai de-a crede în Dumnezeu, de-a cunoaște învățătura lui Iisus (cu asta nu s-a realizat problema mântuirii), ci trebuie să și trăim pilda lui Iisus.

„Vorbirea şi glumele în biserică se aseamănă cu râs la mormânt”

Vorbirea, glumele şi râsul în biserică sunt păcate contra Sfântului Duh, adică contra puterii dumnezeieşti, căci prin acestea se dispreţuieşte sfinţenia bisericii şi se dă prilej de sminteală oamenilor. Ba, ceva mai mult, aceste urâciuni au devenit astăzi un obicei nedespărţit de biserică şi de credincioşii săi. Vai, ce dureros lucru este când singuri noi dispreţuim ce avem mai sfânt – Biserica – pe care o avem moştenire de la Hristos!

Pagini