răbdare

Cum depășim obstacolele care apar în primii ani de căsnicie?

Perechile care au o oarecare maturitate pot folosi aceste greutăţi ale primei perioade ca nişte ocazii de dezvoltare şi de descoperire a unei iubiri conjugale autentice, a unei iubiri cu ochii deschişi, ce se exprimă poate mai mult în lucrurile cotidiene, simple, prozaice, dar care este mult mai adâncă şi mai bogată, mult mai felurită decât înflăcărarea dragostei romantice dinainte de căsătorie.

Începutul vieții duhovnicești este simțirea păcatului propriu

Trebuie să ne neliniștim atunci când nu simțim pa­timile ce există în adâncul nostru.

Să le răbdăm pe toate cu smerenie, căci doar atunci ne vom liniști

Multmilostivul și iubitorul de oameni Dumnezeu vrea să ni le dăruiască și pe acestea, după mare mila Lui, dar pentru că avem aplecare spre înălțare și mândrie, ne lipsește de râvnita pocăință și pentru ca noi să le răbdăm pe toate cu smerenie și să ne socotim ai prejos decât toată făptură, căci numai atunci te vei liniști.

Ţineţi minte că Domnul vede tot!

„Lucrarea harului nu duce niciodată pe nimeni la deznădejde, ci aduce înduioşare, bucurie, îndelungă răbdare şi pace sufletească.” (Sfântul Lev)

„Nimic nu mi se poate întâmpla fără îngăduința lui Dumnezeu”

Dacă El va voi să-mi trimită ceva pentru păcatele mele, acestea trebuie să le primesc cu umilință, pentru că nicăieri nu putem fugi de mâna Lui.

Boala se dă uneori și pentru izbăvirea de trufie

Dumnezeu poartă toate neputințele omenești, dar pe cel ce cârtește nu-l suferă, ci îl pedepsește.

Sfinții Cuvioși Andronic și Atanasia – drumul spre sfințenie

Luând calea mănăstirii, după ce le-au murit cei doi copii, Sfântul Andronic și Sfânta Atanasia au mers fiecare în drumul lor. Peste ani, s-au întâlnit la Ierusalim, dar nu s-au recunoscut, întrucât Sfânta Atanasia luase port de monah, așa că s-au rugat 12 ani împreună, stând în tăcere, până când sfânta a trecut la Domnul.

„Părintele Sofian era ca o petală, bun ca mierea, un om îndumnezeit”

„A fost, cum zice Sfântul Apostol Pavel, «dumnezeu după har». Era și el om, dar era îndumnezeit, în sensul că a răbdat extraordinar de mult. Era un om atât de mare și atât de discret! Și făcea un efort imens în munca sa. Știu că, în perioada în care eram eu la București, el picta biserica Radu Vodă. Slujea dimineața la Liturghie apoi se urca pe schelă și stătea ore întregi”, își amintește stavrofora Mihaela Stroescu, stareța Mănăstirii Miclăușeni, cea care i-a fost ucenică. Vă invit să lecturați o evocare a celui care a fost și pictor de suflete.

Răbdarea – locuință a sufletului binecuvântată de Dumnezeu

Un astfel de om, la orice prilej neplăcut și la orice ispită de dinafară își va ieși din răbdări, adică va izbucni, se va mânia, își va ieși din fire, părăsind răbdarea.

„Nu te teme că niciodată nu te ascultă copiii – teme-te că te privesc tot timpul!”

Copiii vor învăţa ce este adevărat din felul în care ne văd purtându-ne, mai mult decât din ceea ce ne aud spu­nând. Dacă ne văd că în afara casei sau la biserică ne pur­tăm într-un fel, iar acasă în alt fel, vor crede că felul în care ne purtăm acasă este adevărat şi real, învăţând astfel cum să se prefacă în public. 

Pagini