răbdare

Buna înțelegere între părinți este tot ce trebuie

Părinții trebuie să se dăruiască iubirii lui Dumnezeu. Lângă copii trebuie să devină sfinți prin blândețe, prin răbdare, prin iubire.

Cum să ne mântuim? Prin răbdare şi cu rugăciune

Eu mult m-am nevoit şi am obosit în această luptă, şi abia la vârsta de 65 de ani am încetat să mai am orice fel de gânduri şi de împotriviri sataniceşti. Acum sunt cu desăvârşire liber, mort faţă de cugetul cel trupesc şi curat pe dinăuntru. Nădăjduiesc că mă voi mântui, deoarece m-am curăţit şi-L văd pe Dumnezeu cu ochii sufletului meu.

Sfântul Ierarh Nifon, patriarhul care a îngrijit cu smerenie catârii Mănăstirii Dionisiu

După puţin timp, Sfântul Nifon Patriarhul şi-a luat ucenicul şi au plecat în taină de la Vatopedu la Dionisiu, mănăstirea sa din tinereţe, fără a fi cunoscut şi a spune cuiva cine este. După obiceiul acestei mănăstiri, fiecare monah nou venit trebuia să facă un timp ascultare la catâri şi să aducă cu ei lemne din pădure. Sfântul Nifon a făcut această ascultare cu smerenie şi dragoste, până când l-a descoperit Dumnezeu întregii obşti în chip minunat.

Purtăm crucea care mântuiește sau trăim împotrivindu-ne?

Zi de zi, să-şi ia omul crucea sa – crucea răbdării necazurilor, a punerii de sine pe ultimul loc, a îndurării amărăciunilor şi a bolilor, a acceptării tăcute a ocărilor, a ascul­tării depline şi fără rezerve, neîntârziate, de bună­voie, bucuroase, neînfricate, statornice.

Ucenicia rasoforului Platon, devenit mai târziu marele stareţ Paisie de la Neamţ

Într-o noapte, spre Duminică, Platon a adormit aşa de tare, că nu a mai auzit clopotul de Utrenie. Când s-a deşteptat, slujba era pe la jumătate. Atunci, de mare mâhnire, a început a plânge şi s-a întors la chilie. Iar a doua zi s-a ruşinat să mai meargă la Sfânta Liturghie şi la trapeză cu fraţii, ci şedea în chilie plângând, atât era de pătruns de frica de Dumnezeu. Din ziua aceea, multă vreme, rasoforul Platon nu mai dormea culcat pe pat, ci şezând pe un scăunel, ca să se poată deştepta la Utrenie.

Nimeni nu ajunge la pace şi linişte sufletească fără a trece prin lupta cu ispitele

Aşa cum războinicii câştigă medalii şi distincţii atunci când arată în mod repetat că sunt viteji şi că au spirit de sacrificiu, la fel şi noi, ca nişte luptători duhovniceşti, vom câştiga roadele strădaniilor noastre, după un război eroic, ce va dura mulţi ani. Cea mai sălbatică luptă va fi cea împotriva mândriei, cu toate formele şi manifestările ei – mânia, slava deşartă, răutatea, invidia... 
Din purtarea necazurilor cu bucurie se cunoaște dragostea noastră pentru Dumnezeu.

Egalitatea dintre femeie și bărbat

Firile amân­durora, a femeii și a bărbatului, au fost plăsmuite asemenea, după chipul și asemănarea lui Dumnezeu, iar fapte­le lor sunt judecate egal; egale le sunt şi premiile, egală le este şi osânda.

Cum putem răspândi iubirea

Să nu ne luăm la ceartă cu cei hulitori, potrivnici lui Dumnezeu, prigonitori. Răzvrătirea face rău. Să urâm cuvintele şi răutatea lor, însă pe omul care le-a rostit să nu-l urâm, nici să nu ne răzvrătim împotriva lui. Să ne rugăm pentru el. Creştinul are dragoste şi nobleţe, şi se poartă cu măsură.

Iubirea te face asemenea cu Dumnezeu

Fiind asemenea cu Dumnezeu, ajungi la cunoştinţa lui Dumnezeu şi a purtării lui de grijă. De aici izvorăşte răbdarea şi negrija cea bună.

Pagini