Vorbele negrăite spuse lui Pavel în rai, adică însăși bunătățile cele veșnice „pe care ochiul nu le-a văzut și urechea nu le-a auzit și la inima omului nu s-au suit, pe care le-a gătit Dumnezeu celor ce-L iubesc pe El”, nu se află închise pe o înălțime, nu sunt mărginite de vreun loc, nu sunt ascunse de vreun adânc, nu sunt ținute la capătul pământului sau al mării, ci sunt înaintea ta și înaintea ochilor tăi. Dar care sunt acestea? Împreună cu bunătățile ce sunt puse de-o parte în ceruri, Însuși Trupul și Sângele Domnului nostru Iisus Hristos, pe care le vedem și mâncăm și bem în fiecare zi, sunt în chip recunoscut acele bunătăți; fiindcă în afara acestora nu vei putea găsi nicăieri nici măcar un singur lucru din cele zise, chiar dacă ai străbate alergând întreaga creație.

(Simeon Noul Teolog, Discursuri teologice și etice – Scrieri I, Editura Deisis, p. 199)