Manifestările de la Nemțișor au debutat cu Sfânta Liturghie, oficiată de IPS Părinte Mitropolit Teofan pe un podium special amenajat. În cuvântul de învățătură rostit după citirea Evangheliei, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei  le-a explicat celor prezenţi de ce Sfântul Împărat Constantin este atât de important pentru istoria creștinătății: „Era creștină, era Mântuitorului Hristos, a fost așezată în istorie  prin deciziile pe care Sfântul Constantin, împăratul Romei, apoi împărat al Constantinopolului, le-a dat. Istoria umanității creștine, până-n veacul al XIX-lea, s-a condus după legile pe care le-a emis Sfântul Constantin. De aceea este el atât de mare și din acest motiv îl constim și noi astăzi. În momentul în care omenirea s-a îndepărtat de linia pe care a așezat-o Sfântul Constantin, o linie dependentă de Scriptură și de învățătura Mântuitorului Hristos, au început imense probleme, de la Revoluția Franceză, cu tot valul de sânge ce a curs în Franța cea creștină, la bolșevismul de la Răsărit și până la fascism, apărute tot din cauza îndepărtării de duhul creștinesc, pe care Sfântul Împărat Constantin a dorit să-l așeze pentru veșnicie ca și cârmuire pentru viața lumii. (...)  Când cele două forțe s-au încleștat pentru a domina lumea, biata noastră țărișoară a fost luată în război pentru prima oară de unii, câțiva ani de zile, apoi ne-au luat și ceilalți, luptând și împotriva unora, și împotriva celorlalți. Rezultatele au fost cele care s-au petrecut în spatele nostru, pe aceste coline: fiind mici și neputincioși, am devenit intrumente de luptă și la îndemâna unora, și la îndemâna altora. Așa au pierit zeci și sute de mii de suflete, atât de români, cât ți de nemți, ruși, americani sau alte naționalități, toate acestea întâmplându-se din cauza îndepărtării de Hristos”.

„Cu certitudine, Părintele Justin se bucură în slava Împărăției Cerurilor”

La finalul Sfintei Liturghii, părintele Ioan Dogariu, protopop al Protoieriei Târgu Neamț, a dat citire actului de sfințire al monumentului eroilor, după care toți prezenți au participat la slujba de târnosire și la slujba de pomenire a eroilor neamului. A urmat apoi ceremonia depunerii de coroane, parada militară și un program de cântece patriotice. Programul a mai cuprins decernarea diplomelor, plachetelor și medaliilor veteranilor de război, urmașilor eroilor neamului, precum și oficialităților locale și centrale, alocuțiunile invitaților și distribuirea de broșuri cu istoricul monumentului.

La final, IPS Părinte Mitropolit Teofan a mulțumit tuturor celor implicați în ridicarea monumentului dedicat strămoșilor, pe care avem datoria de a-i pomeni ori de câte ori avm ocazia: „Mulțumesc din toată inima celor care s-au implicat în această lucrare, pentru că cei plecați la Domnul nu așteaptă de la noi decât două lucruri: milostenie pentru odihna sufletelor lor și rugăciune unită cu neuitarea. Dumnezeu să-i răsplătească pe toți cei care au luat inițiativa și au ostenit la acest monument – Asociația «În Munții Neamțului», primăria din localitate, Parohia Nemțișor, parohia din vale, Consiliul Județean, reprezentanții Armatei. Cu certitudine, Părintele Justin se bucură în slava Împărăției Cerurilor, iar dumneavoastră, toți cei de față, să aveți parte de neuitare, căci cine uită, piere mult mai devreme și piere definitiv. Dumnezeu să-i odihnească în pace pe eroii neamului!”.

Cea mai mare pierdere de război de pe teritoriul României

Monumentul de la Nemțișor se află pe dealul Cojocaru, punctul „Bobeuca“. La baza monumentului se află un osuar de 5×5 metri, unde vor fi depuse rămășițele pământești ale eroilor căzuți în această zonă, iar slujbele de pomenire se vor face în exteriorul monumentului. Cu o înălțime de 10 metri, monumentul are la bază formă de cruce, iar în partea de sus formă de piramidă, pereții osuarului fiind pictați cu sfinții protectori ai eroilor și ai închisorilor.

După estimările istoricilor și specialiștilor, în zona Nemțișorului a fost cea mai sângeroasă și cea mai mare pierdere de război de pe teritoriul României, urmată de cea de la Oarba de Mureș. În lucrarea „Război blestemat“, prof. Dumitru Stan, fondatorul asociației naționale „Cultul eroilor“, filiala Răucești, relatează întâmplările dramatice din vara anului 1944, de la „Valea Culeșa“ – „Borta Dracului“, județul Neamț: „Aici pe Valea Culeșa, în «Borta Dracului» s-au declanșat cel mai sângeros măcel și cele mai cumplite bătălii pe viață și pe moarte între trupele române și armata sovietică de pe întreg frontul din Moldova în cel de-al doilea război mondial… Despre acest măcel devastator care a avut loc pe Valea Culeșa în «Borta Dracului» în vara anului 1944 unde mii de ostași – fie ruși sau români – au fost arși de vii, nu s-a scris nici un cuvânt pentru că a fost «secret de război». Folosirea de proiectile sau bombe incendiare având încărcătură chimică de distrugere în masă au fost interzise în cel de-al doilea război mondial. Rusia putea să conteste la «Crucea Roșie» Internațională și la alte organisme faptul că Germania a folosit armament interzis în război, dar n-a făcut-o pentru că și ei la rândul lor au folosit teribilele «Katiușa», proiectile, de fapt rachete cu încărcătură reactivă, care au produs multe victime omenești. Așa că au trebuit să treacă 50 de ani ca acest secret de război să fie adus la cunoștința opiniei publice“.

În zona Nemțișorului și-au dat viața eroii de la Regimentul 15 Războieni din Piatra Neamț, Batalionul 3 – Vânători de Munte Târgu Neamț, Regimentul 8 și 12 – Călărași din Roman, Regimentul 25 – 26  Vaslui, Regimentul 17 Timișoara, Regimentul 82 Infanterie Târgu Mureș și mulți locuitori din zona frontului, alături de foarte mulți soldați ruși și nemți. Majoritatea au murit arși de vii sau în condiții foarte grele, mii de soldați nevinovați și pe care nu are cine să-i pomenească fiind îngropați în gropi comune. Monumentul de la Nemțișor a fost construit în perioada 2014 – 2016 de Asociaţia „În munţii Neamţului”, prin d-l președinte Luca Neculai, ajutat de enoriașii parohiei Nemțișor și de pr. paroh Nicolae Axentioi, și de mai multe instituții de stat. Terenul pe care s-a construit monumentul a fost donat de familia Constantin și Elena Ursache Țucă.