Aduceţi-vă aminte de minunile pe care le-a făcut Dumnezeu pentru noi în vremile cele de demult. Chiar şi acum, precum văd eu, orbul, El face minuni în mijlocul cetăţii, căci mulţi sunt împotrivitorii noştri şi nimeni nu ne însoţeşte pe noi la cele dumnezeieşti. Şi totuşi ne păzeşte sănătoşi şi întregi, ne înmulţeşte, ne crește, ne hrăneşte şi nu ne lipseşte de niciun lucru trebuincios vieţii acesteia. Pentru aceasta dar, mai mult se cade să-I mulţumim pentru bunătăţile cu care ne-a îndatorat. Că nu cere altă răsplătire de la noi, fără numai a ne teme de El, a-L iubi din toată inima şi din tot cugetul nostru şi să râvnim, după putinţă, viaţa ce a petrecut, în trup fiind. 

(Sfântul Teodor Studitul, Cuvântări duhovnicești, Editura  Episcopia Alba Iulia, Alba Iulia, 1994, p. 81)