Bucuria de a canta la hramul acestei manastiri a fost potentata in special de importanta istorica si duhovniceasca a acestei lavre ce isi are inceputurile in secolul al V-lea, prin sfantul Gherman, in plin Bizant. Fondata cu 500 de ani inainte de Marea Lavra din Muntele Athos, manastirea - alcatuita dintr-un impresionant complex de cladiri cu biserica impodobita in stil bizantin - exprima cu fidelitate atmosfera unei manastiri tipic athonite. Miile de credinciosi veniti nu doar din Grecia la hramul manastirii sunt atrasi in special de Icoana Maicii Domnului cu ajutorul careia numeroase mame au putut naste prunci.

O personalitate duhovniceasca aparte, Mitropolitul Pavlos, unul din cei mai iubiti arhierei in randurile monahilor din Athos, este prin excelenta un iubitor al randuielilor tipiconale autentice, al privegherilor impodobite cu slujitori si strane bine pregatite. El insusi, in timpul privegherii, a interpretat la strana dreapta cantari precum catavasii, canoane, asemanande etc., conducand grupul de psalti cu mult entuziasm. Ucenic al dascalilor monahi athoniti alaturi de Ioannis Hasanidis din Tesalonic, mitropolitul Pavlos se regaseste, se odihneste in stilul de cantare athonit, invitandu-l adesea de marele psalt mai sus amintit sa cante la hramuri sau sa compuna slujba sfintilor Dramei. In plan componistic, ultimul mare imnograf contemporan, parintele Gherasim Mikragiannanitul a compus eklogariile in cinstea icoanei facatoare de minuni a Maicii Domnului, iar melodia a fost inspiratia parintelui Ierothei Filotheitul.

Corul Byzantion isi incheie activitatile aferente anului bisericesc cu o experienta unica, in care ospitalitatea, dragostea pentru poporul roman, evlavia pentru buna randuiala in toate ale unui mitropolit alaturi de obstea manastirii Eikosifoinnisa au reprezentat o lectie de simplitate, apropiere si autentic.