Pe valea râului Trotuș, la istorica graniță dintre Regatul României și Transilvania Imperiului Austro-Ungar, ca un avanpost al ortodoxiei, în secolul la XVIII-lea a fost construită o mănăstire.

Localizată în apropierea pasului Ghimeș, care făcea legătura cu Ardealul, mănăstirea Cotumba era gândită de către domnitorii moldoveni ca loc de popas al negustorilor și al călătorilor. Această realitate istorică este confirmată de numele comunei în care mănăstirea își desfășoară astăzi activitatea.  Agăș provenie de la cuvântul turcesc „aga”- persoană însărcinată cu strângerea vămii.

După desființarea graniței și a vămii prin unirea Principatelor Române, la Mănăstirea Cotumba au început greutățile. În anul 1864, aceasta a fost desființată de legea secularizării averilor mănăstirești.

Mica ctitorie cu hramul Sfintei Treimi, construită de vornicul Grigorie Crupenschi, a trecut în folosința comunității parohiale, supraviețuind, astfel, până astăzi. Locul de la fosta graniță nu a fost, însă, uitat. Astfel, în anul 1991, gospodarii din comuna Agăș și-au dorit, în poiană, o nouă mănăstire.

Într-un cadru natural încântător din munții Ciucului, pe malul râului Glodeț, niște măicuțe venite tocmai din capătul opus al țării, de la Mănăstirea Brâncoveni, județul Olt, au pus bazele unei noi mănăstiri, care să poarte același nume – Cotumba. Cu ajutorul localnicilor evlavioși, în scurt timp au fost construite cele trebuitoare, un mic paraclis, câteva chilii și o gospodărie anexă.

Anii următori au adus împlinirea unui vis pentru mica obște. O biserică măreață, în stil ștefanian  care se ridică astăzi în mijlocul mănăstirii Cotumba. Chiar dacă granița de acum nu mai desparte frații din cele două provincii istorice, Mănăstirea Cotumba stă de pază. O pază duhovnicească, spre a nu fi pierdute credința și tradiția din aceste locuri.

Mănăstirea de la picioarele Muntelui Cotumba (Galerie FOTO)