După ce, ieri seară, botoșănenii au luat parte la pelerinajul cu moaștele Sfântului Gheorghe Pelerinul, aduse de la Mănăstirea Văratec, procesiune precedată de slujba Vecerniei unită cu Litia, oficiată de Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Teofan, împreună cu Preasfințitul Părinte Veniamin, Preasfințitul Părinte Nichifor Botoșăneanul și un sobor de slujitori, la Biserica „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din municipiu, în această dimineață sute de credincioși s-au adunat în rugăciune la aceeași biserică, aflată în centrul orașului.

Începând cu ora 9.00, a fost săvârșită Sfânta Liturghie de către Înaltpreasfințitul Mitropolit Teofan, împreună cu Preasfințitul Părinte Veniamin, alături de un sobor de preoți și diaconi.

În cadrul Sfintei Liturghii, Preasfințitul Părinte Veniamin a adresat credincioșilor prezenți un cuvânt de învățătură, în care a evidențiat ceea ce au în comun cei doi sfinți:

Ce au comun cei doi sfinți? Mai întâi, amândoi L-au mărturisit pe Hristos cu toată puterea și ființa lor și nu au ținut cont de cei care erau în fața lor și care, în anumite împrejurări, au încercat să îi readucă ca să fie lumești, să se asemene cu lumea aceasta. Al doilea lucru pe care îl vedem că-l au comun este rugăciunea pe care ei o făceau în fața lui Dumnezeu, pentru că rugăciunea este vorbirea noastră cu Dumnezeu. Pe măsura în care noi vorbim cu Dumnezeu, primim har peste har și facem lucrător harul Botezului, facem ca lucrarea lui Dumnezeu să se întipărească în ființa noastră, iar noi să dobândim asemănarea cu Dumnezeu. Pentru că am fost creați de Dumnezeu după chipul Lui, ca să dobândim asemănarea pe care o facem prin dobândirea harului Duhului Sfânt. Un alt lucru pe care îl au comun cei doi sfinți pe care îi avem astăzi aici și îi cinstim, pe Sfântul Gheorghe, a cărui prăznuire o facem, și Sfântul Gheorghe Pelerinul, este mărturisirea lui Hristos până la sfârșitul vieții. E foarte important ca noi să rămânem statornici ca și credincioși și, mai mult decât atât, să chemăm pe Dumnezeu, să îi chemăm pe sfinții noștri ocrotitori, ca ei să ne păzească pe calea vieții, să ne călăuzească pașii spre Hristos, să ne fie modele și, în același timp, rugători înaintea Tronului Preasfintei Treimi.

După cântarea Axionului, teologul Mihai Moisii a fost hirotonit întru diacon, urmând ca în perioada următoare să fie sfințit preot, pe seama Mănăstirii Șoldana din județul Iași.

La final, Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Teofan a adresat celor prezenți un cuvânt de binecuvântare:

Sfântul Mare Mucenic Gheorghe este numit purtătorul de biruință, stare sufletească și duhovnicească care se cuvine a fi prezentă în viața fiecărui creștin. Îl rugăm pe Dumnezeu să ne dăruiască biruință în trei lucruri în mod special. Dumnezeu să ne dăruiască biruință asupra ispitei pe care o avem de a-l domina cu orice preț pe celălalt, de a ne impune voința și de a-l îndepărta cât mai mult de noi și de ceea ce trebuie să fie împlinit prin contribuția voinței sale. Îl rugăm pe Dumnezeu să ne dăruiască biruință asupra altei ispite, tentație foarte prezentă, biruință asupra conștiinței superiorității personale în fața semenilor noștri. Iar în al treilea rând, Îl rugăm pe Dumnezeu să ne dăruiască biruință asupra tendinței noastre de a crede că suntem cineva, că facem ceva fără ajutorul lui Dumnezeu, neglijând cuvântul Domnului Hristos care a spus: «Fără de Mine nu puteți face nimic». Din chipul cel binecuvântat al Sfântului Gheorghe Pelerinul înțelegem, de asemenea, cel puțin trei lucruri: anume că nu se cuvine a iubi altceva și pe altcineva în această lume decât pe Dumnezeu, cum a făcut-o Sfântul Gheorghe Pelerinul. În al doilea rând, Îl rugăm pe Dumnezeu să înrădăcineze în ființa noastră adevărul că suntem călători în această lume, suntem pelerini. Patria noastră cea adevărată nu este cea de pe pământ, cu toată importanța care se cuvine a fi dată patriei noastre de pe pământ, ci patria noastră cea adevărată este Împărăția lui Dumnezeu, pe acest pământ fiind călători și pelerini. În al treilea rând, privind chipul binecuvântat al vieții și lucrării Sfântului Gheorghe Pelerinul, înțelegem că nu este nimic mai important în această viață decât sfânta simplitate, sărăcia cea cu duhul și inima neprihănită, stări duhovnicești pe care Sfântul Gheorghe Pelerinul le-a avut cu supramăsură.

Sfântul Gheorghe era originar din Capadocia și deținea rangul de comis în momentul în care i-a venit vremea pătimirii. Când împăratul a poruncit ca toți creștinii care refuză să se lepede de Hristos să fie uciși, Sfântul Gheorghe și-a mărturisit credința, mustrându-i și ridiculizându-i pe cei care se închinau idolilor. Deși trupul i-a fost străpuns cu o suliță și a fost învârtit pe o roată cu țepi, sfântul a rămas nevătămat.

Atunci a înviat și un om din morți, iar un demon a fost alungat dintr-un idol, astfel că mulți au crezut în Dumnezeu, printre aceștia numărându-se și Alexandra, soția împăratului Dioclețian. Din această pricină, Sfântul Gheorghe a fost ucis cu sabia, iar Sfânta Alexandra a trecut la cele veșnice în urma rugăciunilor ei, înainte de a fi supusă torturii de către păgâni.