Jurnal de călătorie ilustrat cu învățături duhovnicești, recentul volum dedicat Tainelor Rugăciunii lui Iisus de Norris J. Chumley este în primul rând o introducere scrisă pentru publicul occidental, ortodox sau nu. Autorul a întreprins alături de părintele şi cunoscutul teolog John McGuckin o călătorie duhovnicească către inima spiritualităţii răsăritene, urmând un itinerar exemplar ce include Egiptul şi Sinaiul, Athosul, România, Ucraina sau Rusia.

Înţelegem că scopul scrierii acestui volum – ca şi al realizării unui film – este popularizarea făcută în folosul necunoscătorilor - chiar dacă expresia folosită pentru anunţarea scopului cărţii nu e tocmai fericită: „am făcut tot ce ne-a stat în putinţă să demistificăm această rugăciune” (p. 16).

Asumându-și ca model literar și duhovnicesc Limonariul (sec. 5-6 d. Hr.), descrierea prezentei călătorii începe, într-un prim capitol, printr-o prezentare teologico-duhovnicească a însemnătății și caracterului Rugăciunii lui Iisus în Răsărit.

Capitolul următor, dedicat tradiției practicării acestei rugăciuni în Egipt și Sinai, la mănăstirile Sf. Antonie cel Mare și Sf. Ecaterina, este, poate, cel mai interesant pentru cititorul român, posibil mai puțin familiarizat cu acest spațiu duhovnicesc decât cu celelalte spații traversate în acest pelerinaj. Facem cunoștință cu tradiția vie a spiritualității monahale copte - care se revendică, în primul rând, de la personalitatea Sfântului Antonie cel Mare – datorită părintelui Lazăr, apoi întâlnim spiritualitatea sinaită, ghidată de moștenirea unor sfinți precum Ecaterina sau Ștefan Sinaitul și descrisă, aici, de părintele Nil.

Capitolul al III-lea este un excurs prin care se continuă descrierea folosului practicii acestei rugăciuni în viața duhovnicească de ieri și de azi. Pornind de la textul clasic al Scării Sfântului Ioan, se face recurs la vorbele unora dintre personalitățile întâlnite în călătorie, precum, în Egipt, episcopul Ioannes sau părintele Ruwais şi, în România, Înalt Prea Sfinţiţii Părinţi Daniel Ciobotea al Iaşilor (la acea vreme) şi Iustinian Chira al Maramureşului, ca şi părintele Teofil Pârâian.

Capitolul al IV-lea este dedicat călătoriei în Sfântul Munte Athos. Descrierea pelerinajului în „Grădina Maicii Domnului” include şi relatarea dificultăţilor de tot felul (de la permisul de intrare la cel de filmat, spre exemplu), dar, mai important, încearcă să arate continuitatea vieţii de rugăciune, de la origini, prin Sfântul Grigorie Palama, apoi Sfântul Nicodim Aghioritul, până astăzi, în vremea unor părinţi precum, spre exemplu, cunoscutul stareţ Efrem de la Mănăstirea Vatopedu. În opinia mea, acest capitolul se poate dovedi prea elementar pentru cititorul român, în afara cazului în care acesta din urmă face, numai acum, cunoştinţă cu Athosul.

Capitolul al V-lea este iarăși un excurs prin care se prezintă istoric practica rugăciunii lui Iisus, de la mărturiile antice la isihasmul sinait, de la isihasmul atonit la cel slav și românesc, apoi ilustrată și popularizată, mai recent, inclusiv în Occident, prin Pelerinul rus și cartea arhimandritului Lev Gillet, Rugăciunea lui Iisus.

Capitolul următor ne găseşte împreună cu cei doi pelerini în mănăstirile din Româna. De la Sâmbăta de Sus, la Rohia şi Baia Mare, spre Voroneţ, Văratic, Agapia, apoi la mitropolia din Iaşi şi, în sfârşit, în vizită la Prea Fericirea Sa Teoctist, la Bucureşti, autorul s-a aflat în compania episcopilor, a monahilor şi a maicilor care i-au descris modul în care spiritualitatea ortodoxă românească înţelege să continue moştenirea isihastă a înaintaşilor acestor pământuri.

Călătoria continuă în Kievul Mănăstirii Peşterilor unde facem cunoştinţă cu monahi şi monahii plini de smerenie şi cunoscători în cele ale rugăciunii. De asemenea, ca şi în cazul României, se face o scurtă descriere a începuturilor creştinării acestor ţinuturi.

Ultima ţintă a călătorilor a fost Moscova şi împrejurimile sale. Luăm cunoştinţă de mănăstirea moscovită Danilovski şi intrăm în Galeriile de Artă Tretiakov pentru a ne închina la icoanele Sfântului Andrei Rubliov, apoi călătorim la Mănăstirea Sfântului Serghie de Radonej, Serghiev Posad. Facem cunoştinţă cu părintele Iacov şi asistăm la Sfânta Liturghie slujită de Patriarhul Rusiei, Chiril.

Un epilog al autorului ne înfăţişează, în cuvinte sincere, dificultatea efectuării acestui pelerinaj, al cărui scop a fost cunoaşterea şi discutarea unei practici atât de intime, precum este cea a rugăciunii lui Iisus. Nu putem aprecia măsura în care cititorul român va găsi ceea ce caută în această carte. Suntem, pe de altă parte, convinşi că, chiar dacă i-ar găsi acesteia neajunsuri, cititorul îşi va putea înfrâna cu greutate dorinţa de a deveni, el însuşi, un pelerin asemenea autorului.

Traducerea a fost făcută de dl. Dragoș Dâscă, care a și adăugat o serie de note explicative, utile cititorului român. Lista ilustraţiilor color de la sfârşitul volumului a fost îmbogăţită în ediţia românească. Mulţumim editurii pentru o apariţie de calitate.

*

Norris J. Chumley, Tainele Rugăciunii lui Iisus, traducere de Dragoş Dâscă, Doxologia, Iaşi, 2012, 182 + XVI pp.