Când te împărtăşeşti nu numai că iei putere, dar te luminezi, se lărgesc orizonturile sufletului, simţi bucurie. Fiecare simte în mod diferit, în funcţie şi de dispoziţia şi de flacăra sufletului său; unul simte bucurie şi odihnă, altul pace, altul duhul dăruirii, iar altul o dragoste inexprimabilă către toate. M-am simţit de multe ori obosit, dar după dumnezeiasca împărtăşanie mă simţeam ca şi cum n-aş fi avut nimic.

(Arhimandritul Pavel Nikitara, Ne vorbeşte Părintele Amfilohie Makaris, Editura Egumeniţa, Galaţi, p. 131)