Sfânta Împărtășanie

„Cea mai puternică lucrare împotriva diavolului este Sfânta Liturghie”

„Rosturile participării la sfintele slujbe sunt împărtășirea de harul lui Dumnezeu, împărtășirea de învățăturile Mântuitorului Iisus Hristos și în mod culminant împărtășirea de Însuși Trupul și Sângele Mântuitorului. Prin acestea suntem conduși către Împărăția lui Dumnezeu și în acest fel El ne împărtășește mântuirea Sa”, subliniază ierodiaconul Vasile de la Mănăstirea Bistrița din județul Neamț.

Teologie cu lingurița (III)

V-o puteți închipui pe femeia care s-a atins de poala hainei Lui (cf. Matei 9, 20-22), vindecându-se de scurgerea de sânge, luând însă de pe hainele sale vreun microb ucigaș? Sau pe cea care i-a spălat cu lacrimi picioarele Lui și I Le-a sărutat (cf. Luca 7, 37-50), v-o puteți închipui ca luând vreun eventual virus aterizat pe acolo, cine știe de unde? Și lingurița euharistică e un soi de „haină” ce-L poartă pe El spre cei ce caută cu credință la Sfintele Taine. Și noi, când ne împărtășim, punem gura nu doar pe Trupul euharistic, ci și pe cea ce este în proximitatea acestuia.

Femeile însărcinate să se împărtășească mai des

„Cu cât mai des, cu atât mai bine!”, spune Sfântul Serafim din Sarov. Bineînţeles, cu conştiinţa propriei nevrednicii şi simţind cât de neputincioşi suntem şi câtă nevoie avem de puterea lui Dumnezeu, care ne sfinţeşte atât pe noi, cât şi rodul din pântece.

Postul este o foame şi o însetare după plinirea Trupului lui Hristos

Eu postesc nu doar pentru mine, ca individ, ci ca mădular viu al unui Trup ce însetează după plinirea Sa în Hristos, capul Său. Dacă nu vreau să postesc, mă scot pe mine în afara tainei soborniceşti, mă smulg din albia lucrării Trupului lui Hristos. Mă închid pe mine acelui râu de apă vie care izvorăşte din Trupul lui Hristos, prin mădularele Sale vii.

Teologie cu lingurița (II)

Poate vi se pare că am insistat prea mult pe înțelegerea Tainei Euharistiei, riscând să transform „lingurița” de teologie în „polonic”. Dar, dacă nu înțelegem realitatea și centralitatea Jertfei lui Hristos în Biserică, indispensabilă pentru ca „trupurile noastre să fie mădularele lui Hristos” (cf. I Corinteni 6, 15), atunci nu-și au rost celelalte discuții. Sau ele se poartă pe piste false. Acesta este miezul credinței noastre – că avem Mântuitor și Mijlocitor pe Dumnezeu-Omul, Cel Care pentru noi S-a jertfit, pentru ca noi să putem (re)intra în comuniune cu El – contemporanul nostru!

Postul este încă o șansă pentru a ne schimba viața

Părăsiţi pentru un minut pierzătoarea neluare-aminte faţă de lucrarea mântuirii, şi haideţi să chibzuim! Ia, uite: cutare şi cutare – şi câţi nu sunt! – se adună încă din primele zile ale Postului ca să ia asupră-şi ostenelile postirii şi pregătirii pentru primirea Sfintei Împărtăşanii, iar eu şi cu voi nici nu ne gândim să ne neliniştim. De fapt, noi suntem cei care pierdem, iar ei sunt cei care câştigă! Ei primesc iertare de păcate, dobândesc pace în conştiinţă şi împăcare cu Dumnezeu, se unesc cu Domnul prin Sfintele Taine, iar în noi rămâne aceeaşi neorânduială şi tulburare lăuntrică, aceeaşi tânjeală şi nemulţumire.

Medicament pentru cei ce sunt bolnavi trupeşte

Domnul Și-a dat chiar trupul Său propriu şi prin această înnoire a vieţii nu numai că repară firea îmbolnăvită a sufletului nostru, făcând-o mai bună, ci însuşi sângele Său îl varsă în vinele inimilor celor ce se împărtăşesc, făcând de acum să răsară înlăuntrul lor însăşi viaţa Mântuitorului.

„Veniţi să vă spovediţi!”

Dorinţa şi îndemnul meu din inimă şi de la Dumnezeu este: postiţi, curăţiţi-vă sufletul şi inima, iertaţi şi cereţi iertare, spovediţi-vă şi primiţi cu cinste şi cu vrednicie Trupul şi Sângele Domnului.

De ce este bine să împărtășim copiii cât mai des

Un medic mărturisea că recurgea rar la ajutorul medicamentelor în cazul copiilor care erau des împărtăşiţi. Asupra acestor copii legea moştenirii însuşirilor rele nu are nici o putere. E. Poseleanin vorbeşte despre nişte părinţi care aveau motive serioase să se teamă că defectele lor vor fi moştenite de copil. Pentru a împiedica transmiterea lor, după sfatul duhovnicului, ei împărtăşeau pruncul în fiecare duminică. Astfel, acesta a crescut complet sănătos.

Nu deasa sau rara împărtăşire este folositoare, ci împărtăşirea cu vrednicie

Mi-aduc aminte din proprie experienţă, zilele în care întreaga obşte ne înşiram în faţa Sfintelor Uşi pentru Sfânta Împărtășanie, mi-au rămas pentru totdeauna ca zile de mare sărbătoare.

Pagini