Îţi propun sfatul meu: să ai pentru mama ta respect şi dragoste. Mai ales pentru că te iubeşte şi se îngrijeşte de tine cu grijă maternă, datoria firească şi legea duhovnicească poruncesc să iubim părinţii şi să preţuim binecuvântarea lor, căci aceasta aduce copiilor tot binele, vremelnic şi veşnic. Dacă mămica ta ar judeca ceva greşit, ar trebui ca tu să rabzi aceasta cu prihănire de sine, iar dacă nu te vei umili şi vei primi în inimă întristare, îi vei reproşa fie şi cu gândul, dacă nu cu cuvântul; atunci inima ta se va tulbura, adică vrăjmaşul, şarpele cel vechi de zile, îşi va vărsa otrava şi atunci se va arăta pe faţă tulburarea, vestitoarea chezăşiei tale. Şi atunci ea, neavând cunoştinţa lucrării duhovniceşti, se va supăra şi mai mult pe tine.

(Sfântul Macarie de la Optina, Filocalia de la Optina, Editura Egumenița, Galați, 2009, p. 110)