Pe lângă păzirea liniştii (păcii) inimii deprindeţi-vă şi cu chipul în care şedeţi înaintea lui Dumnezeu. Aceasta înseamnă: să ai neîncetat în minte că Domnul ne priveşte. Pe El trebuie să-L avem în minte când ne trezim, când mergem la culcare, la muncă, la masă, sau mergem. Domnul este pretutindeni şi în toate. A Domnului este puterea care sprijină viaţa fiecărei făpturi, care pune rânduială în univers, care dă frumuseţe făpturii create, cugetă în toate şi petrece în inima omului, Împăratul Slavei petrece în făpturile Sale şi în fiii Săi.

(Starețul Tadei de la Mănăstirea Vitovnița, Pace și bucurie în Duhul Sfânt, Editura Predania, București, 2010, p. 10)