Dreptatea este colţuroasă şi noduroasă: pe unul îl agaţă, pe altul îl înghionteşte. Iar cei care nu iubesc dreptatea o socotesc necuviinţă şi chiar insultă.
Nici o scuză nu este îngăduită în abaterea de la dreptate... Dreptatea este lucru dumnezeiesc.  Dreptatea despre care mă întrebaţi nu înseamnă nimic mai mult decât ceea ce înseamnă dreptatea - viaţa dreaptă, curată şi sfântă, fară de care nimeni nu va vedea împărăţia lui Dumnezeu. Împărăţia lui Dumnezeu este în urmă, iar în faţă este dreptatea. Trebuie mai întâi să fim stăpâniţi de dreptate, iar apoi împărăţia lui Dumnezeu de la sine va cădea în mâinile noastre.

(Sfântul Teofan Zăvorâtul, Sfaturi înţelepte, Editura Egumeniţa, Galaţi, p. 386)