Împărăția Cerurilor

Unui om care a avut de ales între sinucidere și cerșit

Ce ai pierdut? Ceea ce nu era al tău când te-ai născut, nu este nici acum al tău. Ai fost avut, acum ești nevoiaș. Asta nu e o pierdere. Pierdere este când cineva a fost om și a devenit fiară. Iar tu ai fost om și ai rămas om.

Ce sunt icoanele?

Prin intermediul icoanelor, oamenii contemplă Împărăția lui Dumnezeu și intră într-un dialog direct cu divinitatea, căci așa cum afirma Părintele Dumitru Stăniloae, „icoana reprezintă o veritabilă fereastră prin care omul și Dumnezeu se pot privi față în față”.

Împăcarea-i viață nouă

Ridică-n slavă ochii tăi uimiți Și-Mi vezi durerea spinilor pe frunte; Privește-n ochii Mei de plâns topiți Și-n palme vezi-Mi chinurile crunte.

Milostenia este cheia care deschide porțile Împărăției Cerurilor

La nuntă, adică în Împărăţia Cerească, vor intra numai cei care, asemenea celor cinci fete înțelepte, vor avea candelele credinței aprinse cu uleiul milosteniei. Cei care nu au făcut milostenie vor rămâne afară din Rai, chiar de ar fi împodobiți cu marea virtute a fecioriei.

Semnificaţia binecuvântării din începutul Sfintei Liturghii

Hristos, Sfinții, Maica Domnului, Îngerii, credincioșii din toate veacurile în vremea Liturghiei sunt împreună cu noi. Prin urmare, când preotul spune „Binecuvântată este Împărăția Tatălui”, uită de sine, de casa sa. Uită lumea, toate cele pe care le vede, și își pironește inima și cugetul la cele pe care le înțelege, la cele tainice, nevăzute, pe care I le arată Hristos.

Nu putem ajunge în Rai fără osteneli și întristări

Din Pateric aflăm că vechii asceți, când pentru o perioadă nu aveau nicio greutate sau nicio ispită, ziceau, cu neliniște, că „i-a uitat Dumnezeu” și se simțeau în siguranță numai atunci când dragostea lui Dumnezeu le trimitea încercări.

Sfânta Spovedanie – despovărare de păcate și dar de la Dumnezeu

Domnul Hristos le-a dat ucenicilor Săi puterea legării şi dezlegării păcatelor. Adică, nu numai să spună ce anume e încuviinţat şi ce anume nu e încuviinţat, ci chiar să intervină în viaţa credincioşilor, pentru despovărarea lor de păcate.

Dumnezeu nu are pe nimeni de pierdut

Dumnezeu vrea să ne ajute, să ne ridice, vrea să ne sfințească, vrea să ne primească între ai Săi, să ne ridice mai presus de noi.

Căsătoria ‒ uniți nu doar unul cu celălalt, ci și cu Veșnicia

Un creştin este chemat ‒ încă din această lume ‒ să trăiască viaţa cea nouă, să devină cetăţean al Împărăţiei; şi poate face aceasta în cadrul căsătoriei. Este o unire unică a două fiinţe îndrăgostite, a două fiinţe care pot transcende propria lor umanitate şi, astfel, pot fi unite nu numai „una cu cealaltă”, ci şi „în Hristos”.

Omule, toate câte ai primit de la Dumnezeu, împrumut ți s-au dat!

Omule, până ce ești în priveliștea vieții acesteia, până ce târgul nu s-a risipit, cumpără-ți cu milostenia la săraci mila lui Dumnezeu; cu smerenia, veșnica slavă; cu dreptatea, viața cea nesfârșită, cu curăția, cunună; cu blândețile, intrarea în rai; cu rugăciunea, viața cea împreună cu îngerii.

Pagini