Împărăția Cerurilor

Pr. Constantin Necula: „Știți prin ce e aurită, de fapt, Catedrala Națională? Prin tandrețea deosebită a oamenilor care au atins piatra și au făcut ca ea să fie vie”

Catedrala Națională este aurită de oamenii aceia care muncesc acolo non-stop, de dimineață până seara, e aurită de nădejde și de faptul că este una dintre cele mai importante construcții pe care le are Ortodoxia astăzi.

Semnificaţia binecuvântării din începutul Sfintei Liturghii

Hristos, Sfinții, Maica Domnului, Îngerii, credincioșii din toate veacurile în vremea Liturghiei sunt împreună cu noi. Prin urmare, când preotul spune „Binecuvântată este Împărăția Tatălui”, uită de sine, de casa sa. Uită lumea, toate cele pe care le vede, și își pironește inima și cugetul la cele pe care le înțelege, la cele tainice, nevăzute, pe care I le arată Hristos.

Icoana Adormirii Maicii Domnului, de pe turnul Mănăstirii Bistrița

În partea exterioară a turnului de intrare în Mănăstirea Bistrița pelerinul descoperă icoana hramului principal al acestei așezări monahale – „Adormirea Maicii Domnului”, o pictură murală în frescă de epocă, de un rafinament artistic unic și cu o simbolistică bogată, redată fidel cu ajutorul culorilor vii. Scena a fost scoasă la iveală în anul 1983, cu prilejul restaurării, și se pare că ar fi pictată între anii 1541 și 1546. Ierodiaconul Vasile, ghidul Mănăstirii Bistrița, ne-a vorbit despre această pictură.

Vrem binele cel mare – dar uităm să facem binele cel mic

Oamenii pot coexista înţelegându-se fără cel mai mare bine – însă fără cel mai mic nu pot exista. Umanitatea piere nu dintr-o lipsă a binelui celui mai mare, ci dintr-o insuficienţă a acestui simplu bine, care pare mai puţin important. Cel mai mare bine nu este mai mult decât un acoperiş aşezat pe zidurile de cărămidă ale binelui celui mai mic.

Adu-ţi aminte de păcatele tale şi de judecata viitoare!

Adu-ţi aminte că în ceasul în care nu te aştepţi va trebui să mori şi să dai socoteală pentru tot ce ai lucrat. Să cauţi în sus, spre porţile Cerurilor, şi până la moarte roagă-L pe Dumnezeu să ţi le deschidă după ieşirea ta din trup şi să te primească în corturile cele veşnice.

Rugăciune de fiecare zi

Și mă rog Iisuse, Ție, cât ființa mea e vie, Ca să-mi faci parte și mie de Cerească Împărăție.

Intră în tine însuți şi pune acolo totul în rânduială

Ştergeţi prin suspine tot praful gândurilor deşarte şi nelucrătoare care s-a adunat, păziţi-vă prin cugetarea la cele dumnezeieşti; spălaţi cu lacrimi toată necurăţia gândurilor şi aşezărilor (dispoziţiilor) sufleteşti păcătoase, puneţi să stea de strajă sfânta trezvie; îndreptaţi şi refaceţi prin pocăinţă nefăţarnică tot ce a fost stricat şi zdrobit prin căderile în păcat, îngrădiţi-vă cu sfânta râvnă spre împlinirea poruncilor. 

Ce frumoasă-i bătrânețea

Ce frumoasă-i bătrânețea, plină e de amintiri, Ea ne curățește mintea de mulțimi de poticniri. Bătrânețea este o taină pentru cel ce o înțelege Prin ea Dumnezeu nălbește sufletul de făr’delege.

Cu inima noastră să suspinăm, cu sufletul nostru să ne înduioşăm

Mai întâi de toate, să atingem pământul cu capul nostru, plecându-ne astfel înaintea Lui, şi să nu ameninţăm cu acesta pe fraţii noştri; cu ochii noştri să vărsăm lacrimi înaintea Lui, nu să privim cu ochi spurcaţi la frumuseţe străină; mâinile noastre să le întindem cu evlavie către El şi să le desfacem ca să dăm dar bun.

De ce mă simt un călător prin viață?

Când ne vom încheia călătoria în chip fericit şi vom ajunge în Împărăția lui Dumnezeu, acolo vom fi în siguranţă, ne vom elibera de toate nenorocirile şi necazurile.

Pagini