Cetatea noastră este în Ceruri

Creştinii adevăraţi, care au în inimile lor credinţa vie, ca o făclie, emigrează cu inimile şi cugetele lor din lumea aceasta în celălalt veac; ei se nasc în lume, dar se strămută în Patria cerească.

Vedem în lume că oamenii se strămută dintr-un loc în altul, dintr-o localitate în alta, dintr-un sat în altul, dintr-un oraş în altul şi toată averea mobilă o iau cu ei. Aceşti oameni se numesc emigranţi. Tot aşa şi creştinii adevăraţi, care au în inimile lor credinţa vie, ca o făclie, emigrează cu inimile şi cugetele lor din lumea aceasta în celălalt veac; ei se nasc în lume, dar se strămută în Patria cerească. Despre aceasta, Sfântul Pavel, vasul ales al lui Hristos, spune dimpreună cu toţi credincioşii: „Cetatea noastră este în Ceruri, de unde şi aşteptăm Mântuitor, pe Domnul Iisus Hristos” (Filipeni 3, 20).

Noi trăim cu trupul pe pământ, dar cu sufletul ne suim la Ceruri. Acolo a mers Domnul Hristos, Capul nostru; într-acolo ne grăbim şi năzuim cu suspine şi noi, mădularele Lui. Într-acolo a mers Începătorul nostru, Domnul Iisus Hristos, într-acolo privim şi noi şi Îi urmăm. El ne atrage într-acolo, ca pe ai Lui. Acolo este Patria noastră, acolo este casa noastră, acolo este moştenirea noastră, acolo este avuţia noastră, bogăţia, cinstea, slava, mângâierea, bucuria şi toată fericirea noastră. Noi nu căutăm în lumea asta decât cele absolut necesare.

(Sfântul Tihon din Zadonsk, Comoară duhovnicească din lume adunată, traducere de rasofora Domnica Ţalea, Editura Egumeniţa, Galaţi, 2008, p. 485)

De la același autor

Ultimele din categorie