Mântuitorul Iisus Hristos, dacă ne gândim, în istoria pe care Sfânta Evanghelie ne-o relatează, a făcut lucruri mari din lucruri mici, din lucruri neînsemnate. De exemplu, ce este mai necinstit decât scuipatul? Mântuitorul ce a făcut? A scuipat. Unde? În praf.

Scuipatul și cu praful au făcut noroi. Și ce a făcut? A luat și a uns ochii unui orb din naștere. Și orbul din naștere a văzut. Iată cum lucrează Hristos cu lucruri neînsemnate. Și astăzi avem în Sfânta Evanghelie o lucrare a lui Dumnezeu cu lucruri neînsemnate, cărora Dumnezeu le dă valoare.

Și noi părem neînsemnați, dar valoarea sufletului nostru face ca noi să fim însemnați, oameni însemnați, oameni deosebiți. Prezența noastră în biserică pare neînsemnată, dar înaintea lui Dumnezeu este însemnată.

(Preotul Nicolae Tănase, Să nu-L răstignim iarăși pe Hristos, Editura Agaton, Făgăraș, 2011, p. 60)