Slava călugărului este să fie batjocorit de alţii. Adică să fie defăimat şi necinstit, dar să sufere pentru Dumnezeu, chiar dacă este nevinovat. Iar dacă se va întâmpla să săvârşească el fapte de necinste, atunci pe bună dreptate se cade lui necinstea, dar dacă va greşi şi nu va îndura necinstea, aceasta este ceva cu totul străin de purtarea călugărului. 

(Sfântul Teodor Studitul, Cuvântări duhovnicești, Editura  Episcopia Alba Iulia, Alba Iulia, 1994, p. 51)