călugăr

De ce monahul primeşte un alt nume la tundere?

Ieşirea din lumea veche este o imagine a morţii. Cel ce s-a născut unei vieţi noi primeşte un nume nou. 

Cum distingem minunile de întâmplările simple?

Atunci când nouă ni se dezvăluie purtarea de grijă a lui Dumnezeu și ne arată semne vădite și repetate, este necesar ca grabnic să-I mulțumim lui Dumnezeu care are grijă de întreaga Lui zidire.

Ieroschimonahul Nifon Ionescu – starețul care a făcut să înflorească Schitul Românesc Prodromu

Pentru bolnavi, stareţul a zidit bolniţă şi a rânduit călugări îngrijitori, iar pentru cei tineri şi cu talent a format şcoală de muzică psaltică, vestită în tot Muntele Athos, sub conducerea marelui dascăl şi protopsalt român, schimonahul Nectarie Creţu. Astfel, sub stăreţia ieroschimonahului Nifon Ionescu, Schitul Prodromu îşi trăia cea mai liniştită epocă de armonie şi înflorire duhovnicească din toată istoria sa.
24 fotografii

(Foto) Mănăstirea „Tuturor Sfinţilor Români” din Şinca Nouă – poartă între trecut şi prezent

Foto: Ioana Zlotea
Mănăstirea a fost înființată în anul 2009, prin osteneala obștii și contribuția sătenilor, pe locul unei vechi vetre monahale. Săpăturile arheologice au scos la iveală zidurile bisericii fostei mănăstiri, datată în secolele XVII-XVIII.

Urât este la Domnul omul prost și mândru

Atunci eu, în loc să fac metanie și să zic: „Iartă-mă, preacuvioase părinte”, m-am mâniat și am fugit în pădure, zicând în mintea mea că numai din răutate mi-a făcut acest gest, ca să mă facă de rușine față de lume.

Ieroschimonahul Paisie Olaru – care sunt datoriile şi ispitele călugărilor?

Monahii sunt datori să-şi păzească făgăduinţa pe care au făcut-o la călugărie, înaintea lui Hristos şi a Sfântului Altar, adică ascultarea necondiţionată, sărăcia de bunăvoie şi fecioria. Toate patimile călugărilor şi ispitele se nasc din două păcate: din neascultare şi din lenevirea la rugăciune.
24 fotografii

(Foto) „Roagă-te și muncește!” – Mănăstirea Optina

Schimonahul Iona Bălăşescu – traducător important în literatura patristică românească

Una din cele mai importante traduceri ale Cuviosului Iona este Hristoitia, pe care reuşeşte să o tipărească la Bucureşti în anul 1937. Deşi este singura lui traducere care vede lumina tiparului, folosul duhovnicesc al acestei cărţi este foarte mare. Prin jertfa sa, smeritul atonit român pune la îndemâna credincioşilor un preţios tratat de morală practică ortodoxă, care călăuzeşte şi astăzi multe suflete către Hristos.

Episcopul Ioanichie al Romanului, ctitorul Schitului Vovidenia din Neamţ

O altă ctitorie a episcopului Ioanichie este Schitul Vovidenia de lângă Mănăstirea Neamţ, pe care îl înnoieşte din temelie în anul 1749. În locul bisericii vechi, el înalţă o altă biserică de lemn cu hramul „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului”, face chilii, trapeză şi clopote noi şi schimbă numele schitului din „Slătioru” în „Vovidenia”.

Monahul Atanasie Păvălucă – fără război nu este cunună, nici mântuire

„Luptă, frate, şi nu slăbi! Păzeşte-ţi mintea, ochii şi trupul curat. Călugărul, dacă a pierdut fecioria, a pierdut tot. Păzeşte-ţi fecioria, frate, că fecioria este mare dar. Să ţii la ea până la moarte, ca să ai îndrăzneală la sfânta rugăciune. Iar dacă o pierzi, te ruşinezi când stai în faţa lui Hristos şi a sfinţilor îngeri.” 

Pagini