Iubirea de argint întunecă cele bune și este străină de bunătățile lui Dumnezeu

Iubirea de argint întunecă cele bune și este străină de bunătățile lui Dumnezeu, căci învață ucideri și sălbăticește sufletul topit în nebunie, seamănă griji și înfumurare, duce la egoism și bogăție nedreaptă, în mulțimi înfumurează și adună impozite pretoriilor, în veghea de noapte umple conștiința de gânduri rele.

Cui dosești lucruri fără nădejde pentru ziua de mâine? Dar oare știi tu dacă fiul tău nu va muri înaintea ta? „Din mlădițele spurcate nu va da rădăcină până în adânc”. Cum va putea unul ca acesta răspunde puterii lui Dumnezeu? Dacă este puternic, să se izbăvească pe sine din focul gheenei! Ascultă iarăși pe Apostolul, ca pe un părinte, punând lege celor fără de lege, în ceea ce zice: „Cei ce vor să se îmbogățească, dimpotrivă, cad în ispită și în cursa diavolului și în multe pofte nebunești și vătămătoare, ca unele care cufundă pe oameni în ruină și în pierzare. Că iubirea de argint este rădăcina tuturor relelor”. Dar tu, omule, depărtează-te de nedreptatea cea care vine prin nedreptul mamona.

Căci iubirea de argint întunecă cele bune și este străină de bunătățile lui Dumnezeu, căci învață ucideri și sălbăticește sufletul topit în nebunie, seamănă griji și înfumurare, duce la egoism și bogăție nedreaptă, în mulțimi înfumurează și adună impozite pretoriilor, în veghea de noapte umple conștiința de gânduri rele. Cum să mai apuc ceva și să mai adun, strângând comori pentru copii? Sau cum să mă înalț pe pământ, încrezându-mă în mulțimea bogăției mele? Îmi voi agonisi palate, voi cumpăra țarini, voi stăpâni noroade prin slujitorii mei și slujitoarele mele. Voi răpi pământul cutăruia la țară, fiindcă este roditor, îmi va aduce profit aur prin rodirile lui, voi continua să pun jug greu pe lucrătorii mei și voi da sufletului meu desfătare, fiindcă scurtă și tristă este viața și nu este tămăduire în sfârșitul omului. Și nu s-a aflat până acum cineva să se fi întors din iad.

Pentru aceasta voi căuta o femeie bogată pentru fiul meu, ca să păstrez bogăția și să mă bucur de roade, de mâncări și băuturi, de bunătățile cele adevărate. Și îi voi lăsa lui mijloacele acestei desfătări. Iar eu, în floarea tinereții, folosindu-mă cu sârguință de această agoniseală, sătul de vinuri scumpe și parfumuri, mă voi încununa cu cununi de trandafiri, mai înainte de a se veșteji, că aceasta este partea mea, aceasta este moștenirea mea. Voi asupri pe săraci, nu voi cruța pe văduvă, nu mă voi rușina de căruntețile bătrânului și puterea mea îmi va fi mie legea dreptății, căci slăbiciunea se dovedește inutilă.

(Sfântul Simeon Stâlpnicul din Muntele MinunatCuvinte ascetice, Editura Doxologia, Iași, 2013, p. 83)

De la același autor

Ultimele din categorie