om

Nu este singur cel ce știe de Dumnezeu

Tu nu ești singur, fiindcă stai cu Domnul, și Domnul e cu tine. Ascultă-l pe marele Pavel, apostolul neamurilor, care a fost dintr-o dată părăsit de toți și spune: Nimeni n-a rămas cu mine, ci toți m-au părăsit… iar Domnul a stătut lângă mine și m-a întărit.

Ce este smerita cugetare?

Cugetarea bună, temeinică și dinamică, nu poate izbuti în lucrarea extrem de anevoioasă de zi cu zi dacă nu are ca temei și rădăcină smerita cugetare!

Cine poate spune că are o conștiință curată?

Această credință vie în existența după moarte a vieții veșnice și fericite a însuflețit mulțimea nenumărată a mucenicilor în primele veacuri ale creștinismului și a făcut ca moartea să fie pentru ei cel mai îmbucurător fapt, în ciuda chinurilor lor cumplite.

Îndreptățirea de sine este rădăcina răului

Trebuie să gândim smerit despre noi înșine și cu smerenia să îmbinăm orice lucrare a noastră, iar smerenia falsă, expusă în justificarea nedorinței și a lenei față de nevoință, să o alungăm cât mai departe.

Nemărginită și nelimitată este răbdarea lui Dumnezeu!

De îndată ce facem ceva bun, vedem eul nostru cum se înalță de parcă noi am fi creat cerul și pământul. În timp ce Dumnezeu a făcut totul din nimic și, totuși, S-a smerit atât de mult!

Nicolae Cabasila – sfântul umanist

Peste veacuri, a rămas mărturia unui mare om de cultură, care a preferat să rămână necunoscut. Cele două opere principale, „Tâlcuirea Dumnezeieștii Liturghii” și „Despre Viața întru Hristos” sunt capodopere ale literaturii creștine. Sfântul Nicolae Cabasila, umanist prin formație, dar isihast prin vocație, a știut să arate că îndumnezeirea și unirea cu Hristos constituie ținta finală a vieții spirituale a fiecărui creștin – și nu doar a călugărilor retrași departe de lume.

Frumusețea și bogăția lumii – declarație de dragoste pentru noi

Luaţi aminte, înţelegeţi şi cunoaşteţi dragostea cea multă pe care o are Dumnezeu către noi şi cinstea cea mare cu care a cinstit neamul omenesc!

Să fie omul oală de lut!

Oala de lut este vasul trebuințelor zilnice, căci toți o caută și se folosesc de ea. Așa și omul smerit, care nu caută cinste și dregătorie. El rămâne nebăgat în seamă între cei de jos, dar pe toți îi folosește, îi îndeamnă, îi ajută, îi odihnește și toți îl caută și se bucură de el.

De ce e nevoie să avem legătură cu creația?

Omul nu se mântuiește fără natură, fără creație. El, când se îndumezeiește, se transfigurează odată cu toată creația. De aceea ne raportăm la toată creația, și la soare, și la lună, și la cer, și la pământ. „Materia nu este independentă de noi, pentru că și noi înșine suntem și materie. Noi, de fapt, îndumnezeim o materie – carnea și sângele din trupul nostru. Și îndumnezeind materia noastră, o îndumnezeim și pe cea din jurul nostru”, spune părintele Luca, starețul Mănăstirii Bistrița.

Omul este liber pe cât de sincer iubește

Suntem liberi în măsura în care ne asumăm misiunea pentru care ne-am născut, în măsura în care ne facem treaba cum se cuvine. A fi liber nu înseamnă trândăveală și uitare de sine, înseamnă împlinirea destinului tău de om.

Pagini