darul lui Dumnezeu
 

Consumarea relaţiei trupeşti înainte de Taina Cununiei înseamnă batjocorirea lui Dumnezeu

Chiar şi dintre tinerii care cred, care nădăjduiesc în Dumnezeu, care merg la Biserică şi cer prin rugăciunile speciale ca Dumnezeu să-i ajute să cunoască persoana potrivită, cu care să se unească prin căsătorie, în practică lasă să se înţeleagă că Taina Cununiei săvârşită de către preot este o simplă ceremonie, care se face pentru ca nunta lor să aibă mai multă validitate civilă. Adică, să fie recunoscută de rudenii, de vecini, de prieteni, de societate. Din nefericire, nu asociază esenţa nunţii cu Taina Sfântă.

Sfântul Luca al Crimeei învie din morți o femeie, iar medicul ei se convertește la Ortodoxie

Monitorul, timp de șase minute, a arătat o linie dreaptă. Și atunci, când toate arătau că F. a murit, ea a deschis ochii. Doctorul musulman s-a pierdut, la fel și ceilalți. Pentru câteva secunde, nimeni nu s-a mișcat. Toți o vedeau pe F. vie. După câteva respirații, F. a deschis gura și a zis (în engleză): „M-a vizitat Sfântul Luca, Doctorul... Îl știu, dar nu l-am chemat în ajutor. Sfântul Luca... Sfântul Luca m-a vizitat... Sfântul Luca”.

Căsătoria este, înainte de orice, unirea sufletului cu Dumnezeu

Căsătoria nu este numai o aprindere de trupuri, iar unde este numai atâta vine ura şi face vrajbă! Nunta este mai mult decât acestea, este chip al unirii sufletului cu Dumnezeu.

Mama nu a renunțat să aprindă candela pentru fiul ei - asta i-a schimbat viața

„Mamă, te vedeam dimineața și seara că aprinzi candela și știam, eram sigur, că faci acest lucru pentru mine. În gândul meu te vedeam mereu în fața candelei. Nimic nu îmi scăpa din tot ceea ce făceai, din tot ceea ce sufereai. De atunci am avut această dorință arzătoare: eu să aprind candela, dumneata să pui untdelemnul și... lacrima.”

Minuni ale Sfântului Simeon din Muntele Minunat

O femeie care avea un copil mut și demonizat s-a apropiat cu credință și a pus copilul la picioarele stâlpului. Ridicând ochii, copilul vede fereastra închisă și deodată ca un fulger luminos și foarte strălucit a coborât de sus din adăpostul de piele și un vuiet mare s-a făcut și s-a auzit un glas zicând: „Ieși, duh necurat, izgonit de Hristos prin Sfântul Simeon”. Și îndată a fost tămăduit copilul și vorbea, mulțumind și slăvind, împreună cu mama lui, pe Dumnezeu.

Dumnezeu dă darul smereniei când găseşte sufletul pregătit

Să nu mai spui „Ăsta-i mofturos, ăla-i invidios, celălalt se mânie” sau „Nu pot s-o scot cu ei la capăt”. Aşa ceva nu se cade. Nu e creştineşte, nu e ortodox. Fiindcă nu te afli deloc în iubirea lui Dumnezeu! Te-ai despărţit de fraţii tăi şi, astfel, te-ai despărţit de Harul Domnului. Dimpotrivă, să treci cu vederea slăbiciunile lor şi, fără să le imiţi, să devii una cu ei, lucrând împreună.

Fiecare moment al vieţii noastre e plin de sens, chiar dacă uneori împrejurările par să nu ducă nicăieri

Odată cu venirea lui Hristos, totul s-a schimbat. La fel ca înainte, trăim în condiţiile unei libertăţi îngrădite, trăim o viaţă ameninţată mereu de moarte. Totodată, însă, trăim în harul cu care ne îmbie Hristos, Biruitorul morţii. Iată de ce viaţa fiecăruia dintre noi, spun Sfinţii Părinţi, reprezintă o posibilitate unică. Tocmai această posibilitate unică defineşte sensul existenţei noastre.

Sfântul Daniil Sihastrul – ctitor duhovnicesc al mănăstirilor zidite de Ştefan cel Mare

Odată, poposind domnul Moldovei în chilia cuviosului, a fost îndemnat de marele sihastru să zidească în apropiere de chilia sa o mănăstire de călugări, întru pomenirea Adormirii Maicii Domnului, către care avea mare evlavie. Deci, ascultându-l Ştefan Voievod şi împreună alegând locul, cu binecuvântarea lui s-a început în anul 1466 zidirea Mănăstirii Putna. Iar în anul 1470, când s-a sfinţit acest dumnezeiesc lăcaş, însuşi Sfântul Daniil a luat parte, fiind cinstit de toţi ca un al doilea ctitor.

Bucuria ascunsă a celor care se roagă

În spiritualitatea ortodoxă, totul e dătător de bucurie. Naşterea este bucurie, căci lumea este frumoasă şi Stăpânul ei este Dumnezeu; viaţa e bucurie, căci e darul lui Dumnezeu, moartea e bucurie, pentru că e poartă spre Dumnezeu. Rugăciunea duce la bucurie. Vieţuirea, şi în mijlocul lumii şi în pustiu, duce la bucurie.

Cuvioasa Sofia Schimonahia – o viaţă de sfinţenie, plină de înţelepciune duhovnicească

Văzându-se înconjurată de numeroase ucenice, a fost îndemnată de Dumnezeu să întemeieze un schit de călugăriţe, căci erau multe maici care sihăstreau în pădurile de sub Ceahlău, dar nu aveau nici o mănăstire unde să slăvească pe Hristos.

Pagini