femeie

Cele mai fericite familii sunt cele în care soții se sprijină reciproc

Pentru soţ, a întreţine familia, a avea grijă de ea este un lucru care îi dă posibilitatea de a se simţi bărbat adevărat, iar soţia trebuie să-l ajute în această privinţă din toate puterile, să dea dovadă de interes faţă de munca lui şi să se bucure de reuşitele lui.

Ferirea de patimi în viața de familie

Căsătoria nu poate fi limitată la unirea conjugală, iar aceasta din urmă nu devine scop într-o căsătorie, ci un mijloc de înaintare în unitatea umanității lor. De aceea, pentru ca soții să realizeze persoana în comuniune reciprocă, trebuie mai întâi ca dragostea trupească dintre ei să fie copleșită de cea spirituală.

Săracii şi neputincioşii sunt „fraţii lui Hristos”

Odată, pe când Sfântul Calinic ieşea de la slujbă, la o biserică din Craiova, epitropul i-a dat şase galbeni. Iar în ograda episcopiei, o femeie cerându-i milostenie, a scos acei galbeni şi i-a pus în mâinile ei. 

Ce putere are femeia?

Nimic nu este mai tare decât femeia evlavioasă şi înţeleaptă, spre a potoli şi a modela sufletul soțului. De aceea, o îndemn să facă lucrul acesta şi să-l sfătuiască cele de trebuinţă pe bărbat. Căci, după cum spre virtute, aşa şi spre răutate, are multă putere să-l îndemne.

Pentru ca familia să reziste dificultăţilor vieţii, soţii trebuie să se sprijine unul pe altul

Chiar dacă femeia face meserii grele, atâta vreme cât se află în uniune sufletească cu soţul ei, familia rămâne puternică şi rodnică şi în privinţa educaţiei copiilor. Soţii se stimulează şi se sprijină reciproc, astfel încât familia să biruie dificultăţile vieţii. Asta-i căsnicia. Misiunea bărbatului este de a agonisi; a femeii, de a cheltui în mod raţional.

Dacă ai dragoste adevărată, iubești până la sfârșit

În viaţa fiecărei familii există momente în care tendința soţilor de a fi foarte apropiaţi trece pe plan secund. Tocmai atunci este necesară forţa autentică a dragostei: „Îl voi privi la fel ca atunci când l-am luat”. Aceasta este o lege spirituală generală. 

A doua perioadă de criză în viața familiei

În a doua perioadă a vieţii de familie, soţul şi soţia trebuie nu să se adapteze, pur şi simplu, unul la celălalt, ci să devină un întreg, un suflet şi un trup, în căsătorie. Atunci, atracţia dintre ei nu numai că nu se va stinge, ci va deveni mai puternică. Viaţa nu stă pe loc şi sentimentele soţilor trebuie să crească şi ele, să treacă la un nivel nou, mai elevat. 

Spiritualizarea iubirii conjugale

Nu vedem neputința lui de a se ridica, iar pe noi ne apucă postul, ne apucă rugăciunea, ne apucă tămâierea, ne apucă mersul la mănăstiri și apoi disprețul față de celălalt, care n-a vrut să meargă la mănăstire, n-a vrut să țină post etc. Aceasta nu este iubire, ci dimpotrivă.

Căsnicia nu poate rezista fără dragoste adevărată

Căsătoria este sfântă atunci când este sfinţită de Biserică, când cuprinde toate cele trei laturi ale fiinţei omeneşti: trupul, sufletul şi duhul, când dragostea soţilor îi ajută pe aceştia să crească duhovniceşte şi când această dragoste nu se rezumă doar la propria persoană, ci, transfigurându-se, se revarsă asupra copiilor şi îi cuprinde cu căldura ei pe cei din jur.

De Maica Domnului se bucură toată făptura!

„Bucură-te, cea plină de dar, Domnul este cu tine!”

Pagini