frică

Protosinghelul Vichentie Mălău îşi învăţa ucenicii să postească cu pâinea pe masă

Dacă observa la masă pe cineva că nu mănâncă, se apropia de el şi-i zicea: „De ce stai mata şi nu mănânci? Ia, frate, şi mănâncă.” „Iartă-mă, preacuvioase, m-am săturat.” „Aşa, frate, să vă înfrânaţi dinainte cu mâncarea. Cel mai bun post este să mănânci fără să te saturi. Iar dacă posteşti de frica stareţului, acela este post de silă, iar nu din dragoste.”

Priveşte păcatul din punctul de vedere al diavolului

Dumnezeu a făcut şi va face totul pentru tine, dar tu nu vrei să Îi placi. Diavolul nu a făcut nimic pentru tine, doar te asupreşte cu păcatul, dar tu cu multă râvnă şi fără de odihnă lucrezi pentru el. Prin păcat tu îl ajuţi, iar el îţi face rău.
Dacă vreţi să trăiţi în pace, fără teamă, în patria voastră, întrarmaţi-vă cu arma ce se numeşte iubire. (Sfântul Nicolae Velimirovici, Omilii despre pocăință, dragoste și optimism)

Păcatele ascunse vor fi mustrate înaintea Îngerilor şi a tuturor Sfinţilor

Păcatele tale ascunse vor fi mustrate înaintea Îngerilor şi a tuturor Sfinţilor. Acolo vor fi cu toţii de faţă, vei fi singur cu faptele tale. Ele fie te vor osândi, fie te vor îndreptăţi.

Extreme nesănătoase: frica de moarte și moartea, ca fugă de responsabilitățile vieții

Ca să ne fie dor, ca să dorim apropierea morţii şi să considerăm moartea ca fiind încununarea vieţii, ca o creştere către dimensiunea de necuprins a veşniciei, trebuie să avem experienţa vieţii veşnice aici şi acum. Nu trebuie să ne raportăm la viaţa veşnică ca la o fericire ce va să vie mai târziu.

Frica de Dumnezeu şi frica „lumească”

Dacă ţi-e teamă de ceva din lume înseamnă că nu ţi-e frică de Dumnezeu; şi, dimpotrivă, cel care se teme de Dumnezeu n-are frică de nimic.

Despovărează-te de sarcinile și gândurile mai presus de tine însuți!

Am învățat să-i încredințez lui Dumnezeu durerea mea sfâșietoare. Tot astfel, am învățat să mă ocup mai puțin de alții. Mi-am cunoscut limitele rezistenței. Astfel, am învățat să-i încredințez lui Dumnezeu o persoană care greșește. Tot așa, am învățat să-i încredințez lui Dumnezeu o persoană care suferă enorm. Am învățat să-i încredințez lui Dumnezeu pe dușmanii mei, pe aceia care îmi fac rău.

Cum îi învățăm pe copii să fie demni și curajoși

Bărbăţia constituie fundamentul oricărei virtuţi: imaginaţi-vă castitatea lipsită de bărbăţie, sau dragostea lipsită de bărbăţie, sau milostivirea lipsită de bărbăţie – or, tocmai asta găsim la copiii noştri. În ei sunt sădite multe virtuţi (de care sunt lipsiţi, adeseori, copiii din familiile necredincioase), însă n-au bărbăţie, şi de aceea virtuţile lor pier foarte repede.

Prieteniile nepotrivite rănesc sufletul

Intră în noi cu uşurinţă obiceiurile slabe şi pătimaşe, iar dezvăţul este anevoios. Puţini s-au eliberat cu desăvârşire de obiceiurile cele rele, dar mare parte şi-au sfârşit viaţa în aceste patimi, spre osândă veşnică, de care să ne păzească pe mine şi pe tine Domnul cel preamilostiv.

„Omul trăieşte în trup, dar trăieşte şi în Cer”

Omul adevărat luptă cu toată energia sa, spirituală în primul rând, ca să simplifice viaţa, să înţeleagă ceea ce trăieşte. Omul vrea şi trebuie să lupte să iasă din labirintul în care îl atrage diavolul cu toate tentaţiile sale. 

Pagini