lacrimă

IPS Casian: „Aprindeți un pai de lumină în candelele inimilor pentru Preasfințitul Părinte Episcop Gurie”

Mesajul de condoleanțe al IPS Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, la trecerea la cele veșnice a Părintelui Episcop Gurie Georgiu, Episcopul Devei și Hunedoarei.

Ieroschimonahul Paisie Olaru – Mare este darul tăcerii!

Prin tăcere scăpăm de osândă, de clevetire, de vorbă deşartă şi învăţăm a ne ruga. Părinţii noştri vorbeau „şapte vorbe pe zi”, cum se spune, dar cu inima şi cu buzele se rugau neîncetat. Dacă vom pune înaintea noastră păcatele noastre, ceasul morţii şi ziua judecăţii, încet-încet dobândim darul tăcerii şi al rugăciunii. Să ne rugăm lui Dumnezeu cu cuvintele psalmistului David: Pune, Doamne, pază gurii mele şi uşă de îngrădire împrejurul buzelor mele (Psalm 140,3).

Păcatul este ca un munte de gheață

Rugăciunea se aseamănă cu razele soarelui. Întăriți de rugăciune, putem înfrunta toate greutățile.

Rugați-vă cu blagoslovenia duhovnicului!

„Părinte, nu reușesc să mai fac cele 24 de metanii pe zi. Nu știu ce se întâmplă, dar nu pot să mai fac – eu, care făceam câte 100 de metanii și încă îmi era foarte ușor să le fac, acum în niciuna din zile nu am reușit să fac 24 de metanii, așa cum mi-ai spus.”

Îi mulţumesc Sfintei Cuvioase Parascheva pentru viaţa fetiței mele, pe care a scăpat-o de cancer

După operaţie, medicul m-a avertizat că fetiţa va avea nevoie de chimioterapie îndelungată. Aducându-mi aminte de visul cu Sfânta Parascheva, m-am rugat la ea stăruitor. Reîntoarsă în Italia, am aflat de la doctor că nu mai este nevoie nici de tratament medicamentos, nici de chimioterapie, deoarece analizele au ieşit bune.

Lacrimile mântuitoare și vremea veseliei

Noi nu știm să plângem pentru păcatele noastre și nici nu vrem, pentru că nesimțirea, indiferența noastră față de lucrarea mântuirii, ne împinge să căutăm nu bucuriile adevărate, desăvârșite, ci distracțiile deșarte, râsul, caraghioslâcul, maimuțăreala.

„Creştinul se naște de trei ori” – Sfântul Ierarh Antim Ivireanul

Fiecare creştin are trei naşteri. Prima naştere este trupească, din tată şi din mamă. A doua naştere este sufletească (duhovnicească) şi nu este la toţi oamenii, ci numai la cei ce s-au născut duhovniceşte din baia Sfântului Botez. Iar a treia naştere, a morţii, este mântuitoare, fără greşeală şi fără de primejdie la omul cel drept şi credincios, că nu poate să mai păcătuiască după moarte.

Sfântul Ierarh Iosif Cel Nou de la Partoş s-a bucurat, încă din timpul vieţii, de aureola sfinţeniei

În anul 1650 este hirotonit arhiereu şi aşezat în scaunul de mitropolit al Timişoarei. Aici, bunul păstor s-a dovedit mare apărător al Ortodoxiei, mângâind şi povăţuind către Hristos timp de trei ani de zile Biserica Banatului. Căci era tare în credinţă, înţelept la cuvânt, blând la inimă şi neadormit în rugăciune. A făcut şi unele minuni, spre lauda lui Dumnezeu şi alinarea suferinţelor unor credincioşi, punând mâinile pe capul lor şi rugându-se pentru ei.

Arhimandritul Iachint Unciuleac – Să ne trăim viaţa în ascultare duhovnicească!

Cea mai uşoară şi sigură cale de mântuire este a celui ce trăieşte toată viaţa în ascultare, adică face toate cu sfat şi binecuvântare, cu rugăciune şi întrebare.

Sfântul Chiriac de la Tazlău, mare dascăl al liniştii

Cinstitele sale moaşte s-au aşezat de ucenici într-o peşteră pe Măgura Tazlăului şi multe minuni de vindecare se făceau prin ele. Pe acest cuvios l-a cunoscut încă din viaţă şi smeritul Mitropolit Dosoftei şi i-a sărutat moaştele, precum însuşi mărturiseşte: „Apucat-am în zilele noastre părinţi înalţi la podvig (nevoinţă) şi plecaţi la smerenie adâncă: pe părintele Chiriac de la Bisericani şi pe Chiriac de la Tazlău”.

Pagini