tradiție

Chilia Sfântul Ipatie – Aşezăminte româneşti din Muntele Athos

Aflată pe moşia Mănăstirii Vatoped, la numai o jumătate de ceas distanţă de mers pe jos de aceasta, Chilia Sfântului Ipatie din Sfântul Munte „pare o gospodărie ţărănească din Săliştea Sibiului mutată ca printr-o minune, acum mai bine de un veac şi jumătate, în peisajul athonit al măslinilor şi chiparoşilor” – după cum era descrisă de un pelerin, cu aproape un secol în urmă.

Ein Sitti Maryam – Izvorul Maicii Domnului din Ein Karem

În centrul localităţii Ein Karem de astăzi se găseşte Ein Sitti Maryam – Izvorul Maicii Domnului. Mulţime de pelerini se opresc în fiecare zi pentru a se răcori la apa acestui izvor.

Familia mai are astăzi o viață de familie adevărată?

Astăzi tot mai des întâlnim doar o aparență a familiei, unde fiecare are propria sa viață: tata are viața sa, mama pe a ei, iar copiii pe a lor. Pe când familia ar trebui să fie un singur organism viu. Tatăl este capul ei, iar copiii și soția formează membrele aceluiași trup. Dacă apare vreo neînțelegere, toți întâmpină greutăți. Fiecare este răspunzător pentru ceilalți.

Cum a apărut coliva și ce legătură are ea cu prima sâmbătă din Postul Paștilor?

Biserica Ortodoxă a consacrat pentru pomenirea generală a morţilor o zi liturgică pe săptămână, şi anume sâmbăta. Prima zi de sâmbătă din Postul Mare poartă numele de „sâmbăta Sfântului Teodor Tiron” sau „sâmbăta colivelor” și este legată nu de pomenirea lui propriu-zisă, ci de o minune pe care a săvârșit-o la 50 de ani după trecerea sa la Domnul.

Cum țineau străbunii noștri Postul Paștilor?

Pornind de la atenția deosebită pe care Biserica o acordă mântuirii sufletului, de la urmările grave ale păcatului lăcomiei, dar mai ales de la exemplul Mântuitorului de a posti, Biserica ne învață că hrana și consumul exagerat de alimente și băuturi nu sunt scopul principal al vieții noastre.

Baba Dochia și Sfânta Muceniță Evdochia – lepădăm cojoace sau ne îmbrăcăm cu hainele pocăinței?

Cu siguranță, mulți dintre noi am auzit de baba Dochia și de faptul că ea are mai multe cojoace pe care le scutură, conform legendei, la început de primăvară. Tradiţia populară românească a legat primele nouă zile ale lunii martie de acest personaj, născându-se astfel mitul babelor.

Icoana Maicii Domnului de la Biserica Icoanei

Cu câteva sute de ani în urmă, pe suprafața actualei Biserici a Icoanei, un trecător a adormit și i-a apărut în vis icoana Maicii Domnului, cerându-i să ridice o biserică în acel loc.

Mănăstirea Ceahlău

Așezământul cu hramul „Schimbarea la Față” și „Binecredinciosul Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt” a fost construit pe un platou al muntelui înconjurat de stânci mari, iar în apropiere de mănăstire se află cabana Dochia și stațiunea meteorologică Toaca.

Odoarele Mănăstirii Pantocrator

Schevofilachionul şi iconofilachionul Pantocratorului se află în turnul cel mare al mănăstirii.

Originea și vechimea slujbei Aghiesmei Mari

Originea slujbei Aghiesmei Mari este, în tot cazul, Ierusalimul, unde se păstra amintirea puternică a Botezului Mântuitorului prin mâna Înaintemergătorului, în apele Iordanului. De aici ea s-a răspândit la Antiohia, apoi la Constantinopol şi în Asia Mică. De aceea, rânduiala de azi a slujbei Aghiesmei Mari e atribuită de Tradiţie, în întregime, Sfântului Sofronie, Patriarhul Ierusalimului.

Pagini