Din cele mai îndepărtate timpuri, în jurul Muntelui Ceahlău au existat numeroase schituri sau peșteri cu pustnici, călugări și călugărițe. Unele au fost mistuite de foc, de avalanșele de zăpadă sau de stâncile prăvălite peste ele. A supraviețuit timpurilor numai Mănăstirea Durău.

Toponimia muntelui și a locurilor din jurul său arată din timpuri vechi prezența sihaștrilor și călugărilor și este înregistrată de documente încă din secolul al XV-lea. Este greu de știut când au venit primii sihaștri pe aceste locuri și care a fost originea lor. Lesne putem crede că ei au fost călugări autohtoni întorși de la Muntele Athos sau călugări din marile mănăstiri ale Moldovei. Unele toponime care amintesc de ei s-au păstrat, altele s-au modificat ori au dispărut. Amintim: „Piciorul Sihastrului”, „Groapa Sihaștrilor”, „Peștera lui Ghedeon”, „La Chilii”, „Peștera lui Vucol”, „Chilia lui Iosaf”, „Poiana Maicilor”, „Panaghia” (din greceşte, „Cea întru tot Sfântă” ‒ în cinstea Maicii Domnului), „Pârâul Călugărului”, „Poiana lui Ghenadie”, „Piciorul Serafimei”, „Obcina Chiliei”, „Peștera lui Gherman”, „Piatra Altarului”, „Piatra lată a Ghedeonului”, „Pârâul lui Martin”, „Vadul Călugărenilor” ș.a. Există și un alt fel de toponimie: „Piatra Ciobanului”, „Căciula Dorobanțului”, „Turnul lui Budu”, „Faraonul”, „Ocolașul Mare” ‒ zis și „Tronul Zeilor”, „Piatra Teiului”.

Ridicarea noii mănăstiri

În 1992, Preafericitul Părinte Daniel, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, a binecuvântat înființarea mănăstirii pe Ceahlău, fiind principalul ei ctitor. Așezământul cu hramul „Schimbarea la Față” și „Binecredinciosul Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt” a fost construit pe un platou al muntelui înconjurat de mari stânci, iar în apropiere de mănăstire se află cabana Dochia și stațiunea meteorologică Toaca.

Biserica a fost ridicată de credincioșii ortodocși români din comuna Ceahlău și din alte localități din împrejurimi, precum şi cu osteneala protoiereului Mihai Damian și a viețuitorilor acestei mănăstiri. Transportarea materialelor s-a realizat cu ajutorul elicopterului, pe cheltuiala Armatei Române și a prințului Dimitrie Sturza.

Împodobirea bisericii cu sculpturi și cu icoane s-a făcut de către Arhiepiscopia Iașilor, familia Dr. Lăncrăjan Popescu din Basel, Elveția, precum și din daniile mai multor credincioși din Iași și din alte părți. Sculptura a fost executată de echipa profesorului Alexandru Huțanu, iar icoanele au fost pictate de Arhimandritul Vartolomeu Florea. Clopotul a fost donat de Mănăstirea Sihăstria Neamț, iar electrificarea mănăstirii a fost făcută de dr. ing. Constantin Apostol. Pomelnicul, cuprinzând numele membrilor echipajului de muncă, precum și al altor binefăcători, se află în proscomidiarul din Sfântul Altar.

Sfințirea acestei biserici s-a săvârşit în anul 1993, în ziua de 28 august, de către Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, împreună cu un sobor de arhierei, preoți și diaconi.

Casa „Panaghia”

Casa „Panaghia” a Mănăstirii de pe Ceahlău, ridicată în anul 2006, adăpostește paraclisul de iarnă cu hramul „Nașterea Maicii Domnului”, chiliile, bucătăria, trapeza, grupurile sanitare, cămările de alimente şi alte anexe gospodăreşti. Înainte de ridicarea ei, primii călugări ai mănăstirii au viețuit, timp de 14 ani, în bordeie săpate în pământ, asemenea pustnicilor de demult: fără apă în lunile geroase, deseori fără foc, fără pâine, în frig și umezeală, deplin încredințați în mâna lui Dumnezeu.

Mănăstirea Ceahlău continuă astăzi tradiția viețuirii monahale smerite începute aici, în Sihăstria Ceahlăului, cu secole în urmă, cinstind la fiecare rugăciune memoria sihaștrilor care au sfințit acest munte.

Date de contact

Adresă: Comuna Ceahlău, jud. Neamţ, cod 617125

Telefon: (+4) 0766 568 506

E-mail: ceahlau@mmb.ro

(Foto) Pelerini din toată țara, prezenți la hramul Mănăstirii de pe Muntele Ceahlău