tropar

„Și cu Crucea Ta păzește pe poporul Tău!”

„Mântuiește, Doamne, poporul Tău și binecuvântează moștenirea Ta, biruință binecredincioșilor creștini asupra celor potrivnici dăruiește și cu Crucea Ta păzește pe poporul Tău.”

Originea și vechimea slujbei Aghiesmei Mari

Originea slujbei Aghiesmei Mari este, în tot cazul, Ierusalimul, unde se păstra amintirea puternică a Botezului Mântuitorului prin mâna Înaintemergătorului, în apele Iordanului. De aici ea s-a răspândit la Antiohia, apoi la Constantinopol şi în Asia Mică. De aceea, rânduiala de azi a slujbei Aghiesmei Mari e atribuită de Tradiţie, în întregime, Sfântului Sofronie, Patriarhul Ierusalimului.

Miezonoptica din Duminici – rugăciune adusă Sfintei Treimi

„Întru tot puternică şi de viaţă făcătoare, şi începătoare de lumină Preasfântă Treime, Care, pentru bunătate, toată făptura lumii şi pe cea mai presus de lume dintru nefiinţă ai adus-o şi cu purtarea de grijă o şi stăpâneşti...”.

Descoperirea moaştelor Sfântului Ioan Iacob Hozevitul

Stareţul lavrei, Amfilohie, cu greu a dat binecuvântarea să se deschidă mormântul Cuviosului Ioan din peşteră. Însă, cum l-au deschis, a ieşit un miros de bună mireasmă care a umplut peştera şi inimile tuturor. Iar trupul cuviosului şi hainele erau întregi şi nevătămate şi răspândeau o aromă cerească de sfinţenie. Parcă era de curând adormit. Atunci toţi pelerinii au îngenuncheat şi, cu lacrimi de emoţie şi evlavie, au strigat: „Slavă Ţie, Doamne, pentru această mare minune! Cuviosul Ioan Românul este sfânt!”.

Cum au fost descoperite moaștele Sfântului Ioan Iacob de la Neamț?

Când au dat scândura la o parte, mare și uimitoare minune au văzut cu toții. Cuviosul Ioan dormea. Avea trupul întreg neatins de stricăciune, la fel și hainele și veșmintele cu care era îmbrăcat, toate erau așa cum au fost puse, parcă era pus în mormânt chiar atunci, fără nici o schimbare a înfățișării lui.

Ce este troparul?

„Întru tine, Maică, cu osârdie s-a mân­tuit cel după chip, că luând Crucea, ai urmat lui Hristos și lucrând ai în­vă­țat să nu se uite la trup, căci este trecător, ci să poarte grijă de suflet, de lucrul cel ne­muritor. Pentru aceasta și cu îngerii împreună se bucură, Cuvioasă Maică Parascheva, duhul tău”.

Cele trei tropare ale dansului liturgic din cadrul Tainei Cununiei

Legătura neîntreruptă a iubirii dintre soți este prefigurată și de dansul sacru ce are loc spre finalul ceremoniei Tainei Cununiei, când mirii și nașii prinși de mâini sunt conduși de către preot în jurul mesei, intonându-se trei tropare sau cântări: „Isaie dănțuiește”; „Sfinților mucenici”; „Slavă Ție, Hristoase Dumnezeule”.

„Născătoare de Dumnezeu” – cântare adusă Maicii Domnului la slujba Litiei

„Născătoare de Dumnezeu, Fecioară, bucură-te! Ceea ce ești plină de har, Marie, Domnul este cu tine. Binecuvântată ești tu între femei și binecuvântat este rodul pântecelui tău, că ai născut pre Mântuitorul sufletelor noastre”.

Sfântul Simeon ocrotește ținuturile sale de cutremurele de pământ

 „Cum Te-ai milostivit de Moise care mijlocea ca să nu zdrobești pe Israel, și acum, Doamne, Te rugăm, încetează mânia de la poporul Tău, dând iertare multelor noastre păcate, Cela ce singur ești fără de păcat, Hristoase Dumnezeule, după mare mila Ta, slavă Ție.”

„Iată, Mirele!” – cântare a Miezonopticii

Această laudă bisericească simbolizează Învierea şi A Doua Venire a Mântuitorului şi de aceea se cântă la miezul nopţii: „Iată, Mirele vine în Miezul nopţii şi fericită este sluga pe care o va afla priveghind!”.

Pagini