Ai fost vreodată la un concert de muzică simfonică?

- Da, Părinte, muzica simfonică mă odihnește mult.

- Ai auzit pe cineva vorbind în sala de concert? Toți ascultă cu cea mai mare tăcere și nu întrerupe nimeni opera. Ei! Care are mai multă valoare, sunetul muzicii, care liniștește, sau suflarea Sfântului Duh, care mântuiește? Dacă te cheamă președintele sau împăratul, te strigă pe nume să vii să iei darul lui, îi întorci spatele și-i spui „Nu-l vreau”? Căci lui Hristos, care Se jertfește din iubire pentru tine, Îi întorci spatele și începi să flecărești! Și ce dar îți oferă El? Pe Sine însuși! În biserică tăcem și vorbim doar cu Dumnezeu! Pricepi? Dacă pricepi, atunci ești dator să-i sensibilizezi și pe alți frați de-ai noștri, care ignoră Înfricoșătoarele Taine. Să ne dea Domnul putere să îndurăm Minunea! Căci și preotul și credinciosul ar trebui să moară aflându-se atât de aproape de Taină ca și de soare. Dar Domnul Se îndură și - ce lucru înfricoșător! - Se odihnește El Însuși în nimicnicia noastră!

Și plângea Bătrânul, adevăratul slujitor...

- Și, așa, pleci de la biserică plin de pacea care va străluci orinde te vei duce. Acum Îl porți pe Hristos înlăuntrul tău, ai devenit hristofor (purtător de Hristos)! „Dă-ne nouă cu sfințenie a Te lăuda pe Tine...”

(Părintele Porfirie, Antologie de sfaturi și îndrumări, Editura Bunavestire, p. 235)