Dumnezeu este Alfa și Omega vieții omenești, Creatorul, Izbăvitorul și împlinirea ultimă a fiecărei existențe personale. Fiecare om, bărbat și femeie, este creat după chipul și asemănarea lui Dumnezeu (Facerea 1, 26‐27). Fiecare, fără excepție, are capacitatea de a atinge virtutea, sfințenia, și în cele din urmă theosis‐ul sau „îndumnezeirea”: participarea deplină și eternă la energiile sau atributele divine. Din acest motiv, tradiția creștină accentuează atât de stăruitor faptul că viața umană este sacră. Această sacralitate își are temeiul în Dumnezeu și este o expresie a iubirii Sale. Ea este un dar: darul vieții și sfințeniei lui Dumnezeu Însuși, dăruite nouă fără vreun merit al nostru personal. Despărțită de acest dar, viața este fără sens, absurdă.

(Preot Prof. Dr. John Breck, Darul sacru al vieții, Editura Patmos, p. 17)