Între Templul lui Solomon şi templul inimii noastre e o diferenţă. Care? În primul rând, Hristos a intrat pe neaşteptate şi pe nechemate. Aici, în templul inimii, cere îngăduinţă să intre, vrea să-I deschi­dem noi înşine, să-L invităm înăuntru; aşadar, să-L invităm neîncetat, insistent, cu ardoare.

Ne-am gândit vreodată cât de mare este râvna dorului lui Hristos de casa Lui, adică de inima noastră? Cu siguranţă, e o râvnă de mii de ori mai puternică, o iubire infinit mai arzătoare decât s-a arătat la curăţarea Templului iudaic. „Iată, Eu stau la uşă şi bat; de va auzi cineva glasul Meu şi va deschide uşa, voi intra la el şi voi cina cu dânsul şi el cu Mine” (Apocalipsa 3, 20).

(Arhimandrit Ioanikios Kostsonis, Pagini filocalice, Editura Bunavestire, Bacău, 2003, p. 48)