Fugi cu totul de urâta mânie. Nu zice cuvinte de mânie niciodată. Nu grăi împotrivă. Nu fi cu fruntea plină de ciudă, ci mai bine taci când îţi vine ispita mâniei. Nu pârî nu înfrunta, nu ocărî, nu mustra fara milă, nu lua în râs, ci fii cu toţii blând, abţine-te de cuvintele iuţi, fugi de oameni mânioşi, fugi de locul unde ţi se naşte mânia. Iartă tuturor imediat ce te-au supărat, nu ţine mânie, nu supăra pe nimeni. Nu iubi răzbunarea. Nu pomeni greşalele nimănui. Fugi, taci, linişteşte-te, fii cu dragoste şi blând şi Domnul te va milui.

Dobândeste-ți multă răbdare, căci multe necazuri vei avea în viaţă. Crucea nu-i aşa de uşoară, patimile sunt multe şi mari, ispitele puternice, diavolii iscusiţi, lumea vicleană, trupul leneş. Dar tu rabdă ispitele cu tăcere şi inimă smerită. Cere ajutorul Domnului prin fierbinţi rugăciuni ca să treci cu uşurinţă şi răbdare marea ispitelor. Toate sunt grele, toate cer seriozitate, cer luptă, cer dar de sus de la Dumnezeu, cer jertfa de la tine. Rabdă tot ce-ţi trimite Dumnezeu, căci El toate le ştie. Primeşte ca o doctorie dojana şi ocara, iubeşte pe vrăjmaşi. Roagă-te mereu pentru toţi. Luptă-te, rabdă, taci, smereşte-te, roagă-te neîncetat şi aşa poate vei birui.

(Mi-e dor de Cer, Viața părintelui Ioanichie Bălan, Editura Mănăstirea Sihăstria, 2010, p. 102)