Rugăciunea sărmanilor are multă putere. Mergi şi înmulţeşte milosteniile tale: şterge lacrimile celor nefericiţi, adăposteşte dacă poţi pe cei lipsiţi. Suspinele rugăciunilor celor împovăraţi ajung la ceruri şi trec prin cerurile cerurilor. Oare nu-ţi vor aduce şi ţie înger călăuzitor cum i-a adus lui Cornelie sutaşul?

Lucrând aceste fapte şi alte asemenea, vei intra în legătură cu vasele şi purtătorii harului. Poate că roua sa înviorătoare va pogorî asupra ta de undeva şi va da viaţă seminţelor îngheţate ale vieţii duhovniceşti.

(Sfântul Teofan Zăvorâtul, Calea spre mântuire, Editura Bunavestire, Bacău, 1999, p. 68)