Încununarea suferinței: umilința

Cuvinte duhovnicești

Încununarea suferinței: umilința

    • Încununarea suferinței: umilința
      Încununarea suferinței: umilința

      Încununarea suferinței: umilința

Mântuitorul a suportat nu numai durerea fizică, ci și umilința, care era la maxim.

Omul fuge de suferință ca un laș. Nu zicem să o cauți, dar dacă a picat peste tine, biruiește-o!

Valoarea desăvârșită a încununării suferinței este dacă ai fost și umilit. Mântuitorul a suportat nu numai durerea fizică, ci și umilința, care era la maxim, dezbrăcându-L, batjocorindu-L, Dumnezeu fiind, nevinovat fiind.

(Ieromonah Benedict Stancu, Iată duhovnicul: părintele Arsenie Papacioc, vol. II, Editura Sophia, București, 2006, p. 52)