- Când judec pe aproapele meu mă chinuiesc cel mai mult.

- Părinte, cea mai mare primejdie pentru fiecare dintre noi este atunci când judecăm pe alţii. Ştii de ce? Atunci când judeci pe aproapele tău şi, în mod special, pe preot, pe duhovnic şi pe stareţ, prima dată vor începe să te lupte patimile trupeşti mai mult ca în alte dăţi. Şi acest lucru este o îngăduinţă de la Dumnezeu, pentru că nu ţi-ai văzut de păcatele tale şi i-ai judecat pe alţii. Dar trebuie să ne înarmăm contra diavolilor, cu toate răutăţile lor, cu sabia cea mai ascu­ţită, care este smerita cugetare. Astfel, dacă vei vedea pe un om făcând păcate, să zici în mintea ta: "Eu sunt mult mai rău decât el!" Dar nu numai cu gura, ci să fii convins că eşti mai rău ca el. Chiar dacă nu am făcut acest păcat cu fapta, dar am făcut cu pofta, cu gândul sau cu învoirea, şi sunt călugăr.

(Ierod. Cleopa Praschiv, Pelerinaj în Sfântul Munte Athos, Sfânta Mare Mănăstire Vatopedi, Ed. Panaghia, 2005, p. 85)