Nu zicem rugăciunea cu atenție; suntem împrăștiați la ascultare. Ce să facem, Preacuvioase Părinte?

Dragă, din momentul în care ți-ai revenit, înseamnă că nu te-ai pierdut! Nicio nenorocire nu înseamnă ceva. Nimic nu este pierdut, dacă credința rămâne în picioare, dacă capul se ridică din nou și sufletul nu abdică! Repet asta de mai multe ori. Nu te pierde! Atunci când vezi că n-ai făcut ceva, nu ești pierdut. Ești încă pe poziție bună. Că dacă nu erai pe poziție bună nu vedeai că ai făcut ceva rău. Ești deja pe o poziție bună, numai că ai avut niște râvne mari, mai presus de propria-ți putere, care se nasc în noi toți, ai vrut să faci mai mult. Dar nu! Tu numai mătură! Taci din gură, nu judeca pe nimeni. Dacă n-ai vorbit pe nimeni de rău, ai făcut cel mai mult în ziua aceea! Dar să lupți! (Părintele Arsenie Papacioc)

(Ne vorbește Părintele Arsenie, ed. a 2-a, vol. 2, Editura Mănăstirea Sihăstria, 2010, p. 132)