Îți răspund pe scurt scrisorii tale.

Scrii că au trecut 25 de ani de când asculți Cuvântul lui Dumnezeu și nu te-ai ales cu nici un folos. De ce foloase ai nevoie? Vrei să te vezi sfântă și desăvârșită în toate?

Însă nu așa se întâmplă în viața duhovnicească. Fii recunoscătoare că îți vezi păcatele, deoarece, pe nesimțite ele stârnesc smerenia – fie și într-o mică măsură! La fel se întâmplă și cu lipsurile și patimile noastre; ele ne smeresc „eul”. Îmi amintesc că ți-am mai scris de câteva ori pe această temă.

Mă bucur că X. și cu tine doriți să vă dedicați rugăciunii. Dumnezeu să vă lumineze! Să știți totuși că toate faptele bune, ca și discuțiile duhovnicești, lectura cărților ziditoare de suflet, acceptarea jignirilor sunt de domeniul rugăciunii etc.

Dumnezeu, în mila Sa, să vă ajute să puneți început bun!

(Cuviosul Ioan de la Valaam – Fericirile, Editura Anastasia, pag. 178-179)