patimă

Păcatele vechi ne par uşoare, oricât de grele ar fi

Păcatele pe care ne-am obişnuit să le săvârşim ne par uşoare, oricât de grele ar fi. Păcatul care este nou pentru suflet îl înspăimântă, şi sufletul nu se va învoi degrabă să-l săvârşească.

Alungă lumea din tine, inima mea!

O, Dumnezeule Treimic, Tu ai o inimă lipsită de întuneric şi eliberată de lume. Alungă din inima mea pe străinii cei nepoftiţi care au murdărit inima mea de întuneric. Fie ca inima mea să strălucească. Fie ca întunericul să plutească în jurul inimii mele, dar niciodată să n-o acapareze.

Nepăsarea care ne molipsește în timpul rugăciunii și postului

Mijloacele Harului împotriva nepăsării sunt rugăciunea, lacrimile şi credinţa.

Talanţii sunt condiţiile prielnice pentru mântuirea sufletului

Este foarte important! Putem birui patimile doar atunci când nu le socotim a fi ale noastre.

Iată acum ziua mântuirii

Domnul a făgăduit cu adevărat celui ce se pocăieşte că îi va ierta păcatele, dar nu a făgăduit şi că vom trăi până a doua zi. De aceea, trebuie să ne străduim după legile lui Dumnezeu în orice condiţii, prielnice şi neprielnice, să îndeplinim făgăduinţele monahale şi să ne amintim totdeauna cuvintele: „Iată acum vreme bine primită, iată acum ziua mântuirii” (II Corinteni 6, 2).

Treptele acaparării sufletului de către gânduri, descrise de Sfinții Părinți

Sfinţii Părinţi descriu treptele acaparării sufletului nostru de către gânduri:

Citirea cărților Sfinților Părinți se face după un îndrumar?

Ceea ce întrece înţelegerea ta să laşi deoparte, fără să te adânceşti în ele: cu timpul, poate că ţi se va descoperi înţelesul lor, însă pentru prunci, hrana tare nu este bună. Citeşte cărţile de la început şi continuă fără să sari, dar nu tot timpul aceeaşi carte, ci dimineaţa citeşte una, iar seara alta.

Patru patimi care alterează purtarea omului față de Dumnezeu, de lume, de sine și aproapele

O condiţie esenţială pentru sporirea duhovni­cească este paza conştiinţei neprihănite dinspre patru părţi.

Binele şi răul sunt în mâna omului

Aşa ne vrea Hristos, să nu ne îngrijim de patimi şi de vrăjmaşul. Îndreptaţi apa, adică toată puterea sufletului vostru, către flori, şi atunci vă veţi bucura de frumuseţea, mireasma şi răcoarea lor.
Cu cât sporeşte iubirea lui Hristos, cu atât slăbesc patimile.  

Pagini