patimă

De ce s-a inventat moartea trupului

Odată întors omul spre păcat, și îmbolnăvindu-se firea lui de patimi, răul a devenit pe pământ la fel de neîntrerupt ca și în duhurile necurate.

Cum se face „încălzirea” sufletească pentru rugăciune

Este bine ca fiecare să aibă o oră pe zi de liniștire, pentru a se cerceta pe sine, a-și cunoaște patimile sale și a se nevoi să le taie, pentru a-și curăți inima.

„Dumnezeule, milostiv fii mie, păcătosului!”

Păcatul atrage prin dulceaţă, iar apoi chinuie prin amărăciune făcătoare de stricăciune. Şi iată, lumina minţii s-a întunecat în tine; şerpii patimilor te muşcă şi apăsarea unei nemulţumiri cât se poate de mari te chinuie. Aşadar, intră în tine însuţi, adună gânduri mântuitoare şi îngrijeşte-te să sfărâmi prin ele inima ta cea învârtoşată, înalţă-te la cer, coboară-te în cele mai dedesubt; priveşte-te pe tine însuţi şi priveşte în jurul tău.

Care este distincția dintre minte și inimă?

În viața duhovnicească inima duhovnicească nu coincide cu inima aceasta carnală. Inima duhovnicească este centrul în care locuiește Dumnezeu în noi. Acest centru este numit tot inimă. În acest centru, în inimă, poate locui Dumnezeu sau poate locui vrăjmașul.

Să ne rugăm mai mult și să nu neglijăm puterea postului ‒ Părintele Ioil Gheorghiu

Oamenii în ziua de azi nu se mai pot ruga cu răbdare şi stăruinţă, pentru că zice o cântare bisericească: „grija vieţii m-a scos afară din rai”. Ne-am amăgit cu grijile cele trecătoare şi cu lăcomia de a aduna mult, de a mânca mult, de a trăi după trup şi nu mai avem răbdare la rugăciune, pentru că ni s-au stins duhul şi căldura inimii şi suntem foarte risipiţi şi împrăştiaţi cu mintea la cele pământeşti. Apoi nu ne mai rugăm cu stăruinţă şi cu lacrimi, pentru că uităm de ceasul morţii şi al judecăţii.

Multe țin de gândurile și de dorințele noastre!

Noi, prin gândurile noastre, făurim fie orânduială, fie neorânduială înlăuntrul nostru, în jurul nostru, în lume, în cosmos. Putem fi și un mare bine, și un mare rău. Deși suntem mici, multe din acestea (din lume) țin de gândurile și de dorințele noastre!

Cea mai ușoară cale de mântuire este cea a celor blânzi și smeriți cu inima

Cu blândețea dobândim pe oameni, iar cu smerenia alungăm pe diavoli și chemăm în ajutorul nostru pe îngeri.

Plăcerea gustului este maica multor păcate în parte

Din plăcerea gustului se naște desfătarea, beția, lăcomia pântecelui.

Cum a fost izbăvit ieromonahul Conon de lupta cu aprinderea trupului

Odată, a venit la el ca să se boteze o fată de neam persan. Aceasta era atât de fumoasă, încât Conon nici n-a îndrăznit s-o ungă cu sfântul mir. Fata a așteptat două zile. Între timp, Conon, luându-și mantia, a plecat, zicând: „Nu mai pot să rămân aici” – dar îndată ce a suit dealul, l-a întâmpinat Sfântul Ioan Botezătorul, care i-a zis: „Întoarce-te în mănăstire, și eu te voi izbăvi de războiul trupului!”.
Neştiinţa, uitarea şi nepăsarea sunt proptelele tuturor patimilor.
___   Părintele Petroniu Tănase

Pagini