De-L iubeşti pe Hristos şi cauţi mângâierea pe care o au din plâns cei care plâng, în toate şi întotdeauna să alegi ceea ce este mâhnicios trupului, pentru Domnul, Care a pătimit pentru noi. Astfel, de se va întâmpla la tine pâine albă, păstreaz-o ca s-o dai cuiva bolnav - iar tu mănâncă pâine neagră, pentru Hristos; de se va întâmpla la tine vreun vin bun, amestecă în el oţet, pentru Hristos, Ce pentru tine a băut oţet; când guşti legume, nu mânca până la saţ, ci lasă puţin în blid, zicând: „asta e partea lui Hristos”; dacă vei da de pernă moale, las-o şi pune-ţi sub cap o piatră, pentru Hristos; de îngheţi noaptea, rabdă, zicându-ţi că alţii nici de somn n-au parte; de te vor defăima, taci, pentru Hristos, zicând: „şi El a fost clevetit pentru mine”; dacă îţi pregăteşti fiertură, stric-o puţin, zicând: „alţii, care sunt vrednici, nici pâine nu mănâncă: atunci cum să mănânc fiertură bună eu, nevrednicul, când mi s-ar cuveni să mănânc praf şi cenuşă“. Şi, îndeobşte, în fiecare lucru să amesteci puţină amărăciune şi neplăcere, fie că mănânci,, fie că bei, fie că dormi ori lucrezi - şi întru strâmtorare şi smerenie să petreci toată vremea vieţii tale, aducându-ţi aminte cum au vieţuit Sfinţii, ca atunci când va veni ceasul ieşirii tale, el să te afle întru necaz şi strâmtorare - şi negreşit vei dobândi odihnă în latura celor vii.

(Patericul Lavrei Sfântului Sava, Editura Egumenița, 2010, pp. 54-55)