De vom începe să ne îndreptăţim singuri - anume: că am pătimit cutare ascultare degeaba, că am îndurat cutare mustrare fără de vină, că nu eram vrednic de cutare mustrare şi încă multe altele - aţâţăm în inima noastră văpaia cârtirii şi în suflete focul lipsei de răbdare. Unindu-se și aprinzându-se şi cu altele: cu nesupunere, cu grăirea de rău, cu nemulţumirea, ajung la sfârşit, la hulă nu numai împotriva fraţilor sau a mai marilor, ci chiar împotriva Ziditorului a toate. Şi ce lucru este mai înfricoşat şi mai greu, decât acesta!

(Sfântul Teodor Studitul, Cuvântări duhovnicești, Editura  Episcopia Alba Iulia, Alba Iulia, 1994, p. 28)