În Sala „Iustin Moisescu“ a Ansamblului mitropolitan din Iaşi a avut loc ieri deschiderea lucrărilor celei de-a VII-a ediţii a Simpozionului Naţional „Explorări în tradiţia biblică românească şi europeană“. Evenimentul este organizat de Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi (Centrul de Studii Biblico-Filologice „Monumenta linguae Dacoromanorum“ din cadrul Departamentului de Cercetare Interdisciplinar - Domeniul Socio-Uman), în colaborare cu Asociaţia de Filologie şi Hermeneutică Biblică din România şi cu Mitropolia Moldovei şi Bucovinei.

Ediţia de anul acesta a simpozionului este dedicată prof. univ. dr. Zamfira Mihail şi reuneşte specialişti din toate centrele universitare din ţară, precum şi invitaţi din străinătate.

„Este un demers ce se înscrie într-o tradiţie îndelungată“

Cuvântul de deschidere i-a aparţinut Înaltpreasfinţitului Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei: „Mă bucur să fiu împreună cu dumneavoastră în această zi la deschiderea celei de-a VII-a ediţii a Simpozionului «Explorări în tradiţia biblică românească şi europeană», eveniment cultural şi spiritual deopotrivă, la care participă specialişti din domeniul filologiei biblice din ţară şi din străinătate. Un alt motiv de bucurie este acela că Centrul eparhial al Arhiepiscopiei Iaşilor găzduieşte acest eveniment.

Înainte de toate, doresc să mulţumesc domnului profesor dr. Eugen Munteanu, care, împreună cu un colectiv inimos, este implicat de multă vreme în analiza textelor biblice vechi româneşti. Este un demers ce se înscrie într-o tradiţie îndelungată, în care regăsim cărturarii de seamă ai neamului nostru care s-au aplecat cu multă dragoste asupra textelor Sfintei Scripturi şi au trudit pentru ca acestea să îmbrace cât mai frumos graiul românesc. Mă gândesc, de pildă, la Mitropolitul Dosoftei al Moldovei, care ne-a lăsat «Psaltirea în versuri», sau la Spătarul Nicolae Milescu căruia îi datorăm prima traducere integrală în limba română a Septuagintei.

În acelaşi timp, în contextul proclamării de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a anului 2017 drept Anul comemorativ Justinian Patriarhul şi al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului în Patriarhia Română, aş vrea să subliniez strădaniile patriarhilor Justinian, Justin şi Teoctist de editare a textelor sfinte, în mod deosebit a Bibliei în acea perioadă de grea încercare pentru poporul nostru. În anul 1966, Patriarhul Justinian Marina vizitează Marea Britanie la invitaţia Arhiepiscopului de Canterbury, Arthur Ramsey. Cu acest prilej este primit de regina Elisabeta care i-a oferit în dar un automobil Rolls Royce. Patriarhul însă i-a răspuns reginei: «Majestate, vă mulţumesc. Sunteţi foarte generoasă, dar sunt informat că sunteţi preşedintele Societăţii Biblice Britanice. Patriarhii români de dinaintea mea au editat fiecare câte o Biblie, care le poartă numele. Eu am mai mult de 10 ani şi nu am izbutit să am o Biblie. Vă rog, în locul maşinii, daţi-mi hârtie şi materiale de legătorie, ca să pot tipări şi eu Biblia». În urma acestei rugăminţi, Patriarhul va primi cele cerute, şi în anul 1968 avea să vadă lumina tiparului Sfânta Scriptură în 100.000 de exemplare. Acestei ediţii i-a urmat cea din 1975 în acelaşi tiraj. La acestea se adaugă Noul Testament în două ediţii (1951 şi 1970), Psaltirea în cinci ediţii, precum şi Evanghelia şi Apostolul în două ediţii. (…) Acum, în libertate, nu există restricţii în tipărirea Sfintei Scripturi aşa cum s-a întâmplat în secolul trecut. Aceasta nu poate fi decât spre folosul celor doritori să se adape din cuvântul dumnezeiesc pe care textele sfinte îl cuprind. Vremea noastră ne dă posibilitatea însă de a avea şi iniţiative de felul proiectelor coordonate de către domnul profesor Eugen Munteanu: editarea critică a Bibliei de la 1688 în seria «Monumenta linguae Dacoromanorum» sau editarea filologică a versiunii «Nicolae Spătarul Milescu» a Vechiului Testament. Toate acestea ne bucură pentru că dovedesc preţuirea de care se bucură Cuvântul lui Dumnezeu. Adresând felicitări organizatorilor, rog pe Dumnezeu să binecuvânteze lucrările simpozionului“.

Organizatorii îşi propun ca lucrările simpozionului să ofere un cadru de dezbatere interdisciplinară în scopul evidenţierii locului tradiţiei biblice româneşti în cadrul tradiţiei biblice europene, precum şi al cunoaşterii progreselor cercetării în domeniu în alte centre academice, după cum ne-a declarat prof. univ. dr. Eugen Munteanu, directorul Centrului de Studii Biblico- Filologice „Monumenta linguae Dacoromanorum“: „Obiectivul principal îl reprezintă cunoaşterea tradiţiei biblice româneşti. Este vorba de un adevărat continent; sunt lucruri foarte noi, deşi Sfânta Scriptură e de multă vreme în viaţa noastră. Interesul nostru este unul ştiinţific, cu toate că e foarte greu de separat dimensiunea confesională de cea ştiinţifică. Avem posibilitatea unei abordări interdisciplinare, fiindcă dintre participanţi şi organizatori unii suntem filologi, alţii teologi, alţii studii de teologie şi filosofie clasică. Există deci contextul şi prilejul de a schimba păreri, perspective şi de a învăţa unii de la alţii, şi, în esenţă, de a spori cunoaşterea acestui important domeniu al culturii naţionale“.

La şedinţa de deschidere a fost prezent şi pr. prof. univ. dr. Ion Vicovan, care a prezentat câteva aspecte specifice ale simpozionului, precum şi concluzii desprinse din activitatea Centrului de Studii Biblico- Filologice „Monumenta linguae Dacoromanorum“.

Deschiderea simpozionului a fost urmată de prezentarea de referate în plen. Sesiunile de comunicări vor avea loc pe parcursul a trei zile. Sâmbătă, în ultima zi a manifestării, va avea loc şi o masă rotundă cu tema „Studiile biblistice în spaţiul academic românesc. Premise, resurse, potenţial, perspective“, la care vor participa specialişti din diferite centre universitare din ţară.